Distrugătorii

              Un monument fundamental al culturii române a fost ras de pe faţa pământului. Un reper al istoriei, un document al Memoriei a încetat să existe. Anul 2011, luna aprilie, după Paşti, dispar din Bucureşti - Piaţa Universităţii - vestigiile Academiei Domneşti. Instituţii, foruri a căror misiune este protejarea patrimoniului cultural au anulat cu bună ştiinţă urmele primei noastre universităţi, datorată domnitorului Constantin Brâncoveanu. Aceste aşezăminte au reprezentat prima universitate a istoriei noastre dar şi actul fundamental al înfiinţării învăţământului în limba română, fiind loc de întemeiere a colegiului de la Sf. Sava (în anul 1818). Prin lege, valoarea de monument istoric a fundaţiilor ansamblului Sf. Sava a fost recunoscută prin introducerea ansamblului ruinelor în Lista Monumentelor Istorice (cod B-I-m-B-17893.01).

            În 21 aprilie semnalam opiniei publice pericolul distrugerii vestigiilor Academiei Domneşti. Semnalam că ruinele aduse la lumină de săpăturile arheologice din Piaţa Universităţii formează un ansamblu a cărui importanţă şi potenţial de valorificare urbană ar fi oferit şansa de a înscrie capitala României, cu propriile particularităţi culturale, printre oraşele moderne ale Europei. Această şansă a dispărut!

            Distrugătorii interzic unui monument important al istoriei modernizării României prezenţa în memoria urbană, interzic Memoriei accesul la reperele „întoarcerii spre luminata Europă".

foto: F. Bălteanu, Observatorul Urban Bucureşti - U.A.R.

           Distrugând vestigiile Academiei Domneşti distrugătorii au comis o ilegalitate. Legea Monumentelor Istorice a fost încălcată: desfiinţarea unui monument istoric nu poate fi făcută în absenţa radierii monumentului respectiv din Lista Monumentelor Istorice.

Dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu                    Dr. Ştefan Bâlici                             Drd. Virgil Apostol

Preşedinte                                                         Vicepreşedinte                         Secretar

Detalii referitoare la valoarea structurilor arheologice descoperite în Piaţa Universităţii la http://www.simpara.ro/Structuri-arheologice-din-Centrul-istoric-al-Bucurestilor-172.htm.

Pentru a face cunoscută situaţia juridică a monumentului distrus aducem următoarele clarificări:

-  Desfiinţarea, distrugerea parţială sau totală, profanarea, precum şi degradarea monumentelor istorice sunt interzise şi se sancţionează conform legii (L. 422/2001, art. 11 (2)).

- Declasarea monumentelor istorice urmează aceeaşi procedură ca cea prevăzută pentru clasare. Ea este declanşată din oficiu în oricare dintre situaţiile următoare: a) descărcarea de sarcină arheologică, în cazul siturilor arheologice, conform avizului Comisiei Naţionale de Arheologie  (L. 422/2001, art. 19 (3));

-  Dosarul de clasare sau declasare este întocmit de serviciile deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor [...] şi se înaintează compartimentului de specialitate din Ministerul Culturii şi Cultelor [astăzi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional] care îl analizează şi îl prezintă, după caz, Comisiei Naţionale de Arheologie şi/sau Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice spre analiză şi propuneri. Secretarul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice elaborează proiectul de ordin de clasare sau de declasare, pe care îl înaintează ministrului culturii şi cultelor spre aprobare (L. 422/2001, art. 13 (2));

-  În privinţa procedurii de declasare sunt aplicabile prevederile art. 14 şi ale art. 17 alin. (1) (Normă metodologică din 18/04/2008 de clasare şi inventariere a monumentelor istorice, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 540 din 17/07/2008, cu modificările ulterioare, art. 21 (9)):

Art. 14. - (1) Dosarul de clasare [deci şi cel de declasare] cuprinde:

4. acte administrative:

b) referatul de specialitate al serviciului public deconcentrat al Ministerului Culturii si Cultelor;

c) avizul comisiei regionale a monumentelor istorice, cu precizarea propunerii de clasare in grupa A sau, după caz, în grupa B a monumentelor istorice;

d) avizul Secţiunii de evidenţă a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice.

-  La data rămânerii definitive a comunicării de declasare sau de la data comunicării răspunsului privind neclasarea, regimul de monument istoric al bunului încetează, iar reluarea procedurii de clasare sau de declasare nu poate interveni înainte de 3 ani, în absenţa descoperirii unor elemente noi care să o justifice. (L. 422/2001, art. 15 (6)).