Râu de Mori: Curtea Cândeștilor
Curtea nobiliară de la Râu de Mori
dr. Suzana More Heitel
Date despre familia cnezială Cândea
Cel mai vechi membru cunoscut al familiei cneziale din Râu de Mori este Nicolae Cândea, care a trăit pe la anul 1300. Fiul său Mihail „dictus Kende Malomviz filius Nicolai dictus Kende de Malomviz” (Malomviz este versiunea maghiară a toponimului) a fost executat în anii 1356-1359 din porunca lui Andrei Lackfy, voievod al Transilvaniei, iar moşiile sale au fost confiscate. Regele restituie la 1359 văduvei lui Mihail Cândea moşiile Râu de Mori, Nucşoara şi Sibişel. Ioan şi Cândea, fiii lui Cândea şi Mihail de Râu de Mori - reprezentând a patra generaţie cunoscută a familiei - sunt întăriţi la 1406 în stăpânirea „ipsorum kneziatus in possessione Malmowitze extensis” fiind scutiţi totodată de dările datorate cetăţii Haţegului. În 1447 Ioan zis de Cândea împreună cu cei trei fii ai săi sunt întăriţi de Iancu de Hunedoara pentru merite militare în posesia târgului Sântămaria Orlea şi în alte moşii. Până la sfârşitul secolului al XV-lea există ştiri despre stăpânirea de către Cândeşti a 30 de sate întregi sau părţi de sate din Ţara Haţegului. Trecerea lor la catolicism s-a produs probabil în urma ascendenţei lor în funcţii publice. De la sfârşitul secolului al XV-lea familia se desparte în două ramuri importante care vor fi cunoscute prin onomasticoane maghiare: familia Kendeffy (fiul lui Kende, în limba maghiară) şi familia Kenderessy.
Curtea nobiliară
La Râu de Mori se păstrează încă o parte din construcţiile unei curţi nobiliare prevăzute cu o capelă orientată cu altarul către sud indicând amenajarea ei prin transformarea unor vechi încăperi ale curţii. Datarea probabilă a capelei la sfârşitul secolului al XVI-lea oferă un terminus ante quem pentru încadrarea cronologică a construcţiei nobiliare ale cărei ancadramente de uşi şi ferestre par să indice perioada de trecere de la gotic la renaştere (sfârşitul secolului al XV-lea-prima jumătate a secolului al XVI-lea).
Bibliografie:
Radu Popa, La începuturile evului mediu românesc. Țara Hațegului, București, 1988, pag. 117-118; Adrian Andrei Rusu, Ctitori și biserici din Țara Hațegului până la 1700, Satu Mare, 1977, pag. 275-277, 281
Fotografii: Ștefan Bâlici
