Cercetarea vestigiilor medievale între arheologie Şi istoria artei

Suzana Heitel

D-na Suzana Heitel a prezentat stadiul cercetării importantelor monumente de la Morisena / Cenad (jud. Timiş), cum ar fi: mănăstirea de rit răsăritean ctitorită în jurul anului 1000 de ducele Ahtum; biserica Sfânta Maria şi catedrala Sfântul Gheorghe, construite la mijlocul secolului al XI-lea de către Gerard, primul episcop catolic de aici şi, nu în ultimul rând, cetatea medievală, precedată probabil de un castru roman – drept un exemplu al problemelor pe care le ridică delimitarea corectă a zonelor protejate în cazul localităţilor în care nu se mai păstrează vestigii de suprafaţă.

În sprijinul propunerii sale privind extinderea zonei de protecţie asupra întregului nucleu al vechilor aşezări, chiar şi atunci când vestigiile monumentelor menţionate în documente nu au fost încă identificate, autoarea a prezentat un plan inedit al Cenadului din secolul al XVIII-lea care indică, printre altele, amplasamentul până acum necunoscut şi planul mănăstirii lui Ahtum, precum şi un alt perimetru al cetăţii decât cel presupus în temeiul investigaţiilor anterioare.

Datele–reper, în mare măsură inedite, pe care le oferă rezultatele cercetărilor Suzanei Heitel, împreună cu fragmentele de sculptură arhitecturală găsite de autoare la Cenad (răspândite pe străzi şi în anexele gospodăreşti ale caselor), constituie o bază solidă pentru următoarele cercetări arheologice, menite totodată să delimiteze exact vatra istorică a aşezării.

Comunicare prezentată la A.R.A. 1 – aprilie 2000

Rezumat realizat, pe baza Jurnalului A.R.A., de domnişoara Adriana Panaite