Situl arheologic de la Popeşti. Cercetare şi conservare

Nona Palincaş

Situl arheologic de la Popeşti este situat la 25 km sud-vest de Bucureşti, pe malul drept al Argeşului, pe capătul dinspre râu al celui mai lung promontoriu din Câmpia Română. Ocupă un loc aparte în peisajul local atât datorită poziţiei, cât şi celor două şanţuri de apărare, vizibile de la mare distanţă.

Este un sit multistratificat, cu resturi de locuire din preistorie (Bronzul timpuriu, Bronzul târziu şi Hallstatt), protoistorie (Latène-ul clasic), evul mediu şi epoca modernă. Este de zeci de ani cunoscut în literatura de specialitate în principal datorită faptului că o parte a sa a fost identificată cu Argedava (reşedinţa tatălui lui Burebista) şi a amplasării pe sit a unei biserici monument istoric cu cel mai bun portret al lui Constantin Brâncoveanu; mai recent a început să fie cunoscut şi datorită fortificaţiei din perioada târzie a epocii bronzului. La cca. 1 km distanţă în linie dreaptă se află un alt sit, cel de la Novaci.

Săpăturile arheologice au început la Popeşti în 1954 şi au fost continuate, cu întreruperi, până recent; situl a fost permanent în răspunderea ştiinţifică a Institutului de Arheologie din Bucureşti, adică a unei instituţii cu profil de cercetare fundamentală. Recentul proiectul de restaurare a bisericii, care a propus şi includerea unui muzeu local – de arheologie, etnografie şi artă bisericească –, a pus o serie de probleme pe care această comunicare intenţionează să le discute:

- Ce impact a avut cercetarea arheologică asupra conservării sitului?

- Ce impact are conservarea sitului asupra cercetării arheologice?

- Ce probleme pune amplasarea unui muzeu în zona unui sit atât de complex?

Rezumat al comunicării care va fi prezentată la A.R.A. 11 – aprilie 2010

Rezumat prezentat în forma trimisă de către autori