Consolidare sau demolare?

Maria Boştenaru Dan

În august 2009 a avut loc vernisajul celei de-a doua expoziţii Henrietta Delavrancea-Gibory, expoziţie însoţită şi de catalog (Sion, M., Henrietta Delavrancea Gibory - Arhitectura 1930-1940. Bucureşti: Simetria). În decembrie 2009 s-a demolat Villa Prager, singura clădire din Bucureşti a arhitectei construită în stilul care a caracterizat-o, cel al vilelor din Balcic.

O astfel de demolare ameninţă să nu fie singulară. Aşa numita „bulină roşie” este folosită tot mai mult pentru a marca clădiri de joasă înălţime (Lungu, D., Riscuri naturale şi antropice pentru patrimoniul construit al Bucureştiului, în UTCB & CNRRS (eds.): A 4-a Conferinţă Naţională de Inginerie Seismică, Bucureşti, 18 Decembrie 2009: 111-122. Bucharest: Conspress, 2009), deşi cutremurele din Vrancea ameninţă clădirile de înălţime medie şi mare, fiind cutremure de adâncime intermediară şi mare distanţă.

De asemenea, o consolidare seismică poate implica costuri ridicate, motiv pentru care este posibil să se opteze pentru demolarea clădirii, de cele mai multe ori fără reconstruirea ei.

În această contribuţie vom discuta despre ameninţarea pe care o constituie hazardul natural al cutremurului şi efectele sale secundare (mutilarea clădirilor prin consolidări sau chiar demolarea lor când se dovedeşte că această consolidare este prea costisitoare). O temă de discuţie o poate constitui reconstrucţia, în autenticitate de concept, vis a vis de celelalte aspecte ale autenticităţii luate în considerare pentru valoarea culturală.

Rezumat al comunicării care va fi prezentată la A.R.A. 11 – aprilie 2010

Rezumat prezentat în forma trimisă de către autori