Zece ani de la proiectul „Podul lui Traian de la Drobeta-Turnu Severin”

Ruxandra Nemţeanu

În 1998, Ministerul Culturii încredinţa Centrului de Proiectare pentru Patrimoniul Cultural Naţional proiectul de Restaurare şi Punere în valoarea a ruinelor Podului lui Traian de la Drobeta-Turnu Severin. Entuziasmul şi elanul era mare.

S-au redactat 12 soluţii, de la variante extreme la variante intermediare. S-au făcut vizite de lucru, s-au făcut încercări şi un eşafodaj de lemn pentru cercetare şi investigare. S-au propus în acord cu Planul de Amenajare al Teritoriului, Secţiunea I – Căi de transport, mutarea unicei căi ferate care traversa sfidător situl arheologic antic din incinta Muzeului Porţilor de Fier şi multe alte lucruri de bun simţ.

Proiectul s-a abandonat în 2003, odată cu desfiinţarea Centrului de Proiectare pentru Patrimoniul Cultural Naţional. Din toate aceste idei, ruina Podului lui Traian nu s-a ales cu mare lucru: un volum cuprinzând cercetarea complexă şi multidisciplinară, editat în limba engleză, vizite alese şi cu o pompă de evacuare ape meteorice pentru apa din bazinul în care ruina este încastrată. Calea ferată (o unică linie dus-întors, importantă linie internaţională) traversează zgomotos şi azi incinta antică. Din când în când se avariază şi este de nefolosită din cauza alunecărilor de teren din aval de Turnu Severin şi cu toate impedimentele respective rămâne de neclintit.

Cu ocazia simpozionului „Arhitectură. Restaurare. Arheologie” – 2010 consider că este oportun a fi rememorate lucrări efectuate atunci, protagonişti şi strategii culturale abandonate. Printre cei implicaţi în proiect au fost dr. arhg. Petre Alexandrescu şi arh. Aurelian Teodorescu.

Rezumat al comunicării care va fi prezentată la A.R.A. 11 – aprilie 2010

Rezumat prezentat în forma trimisă de către autori