Despre zidul elenistic de la Histria

Virgil Apostol

Incinta elenistică a Histriei (latura vestică) a fost descoperită în anul 1950 şi rezultatele cercetărilor au fost publicate în anul 1966. Din momentul publicării, aceasta nu a mai făcut obiectul vreunei cercetări arheologice. Condiţiile dificile în care a fost făcută cercetarea arheologică şi particularitatea tehnicii de fundare a zidului de incintă au determinat o insuficentă documentare a monumentului, cu implicaţii asupra stabilirii cronologiei relative şi funcţiunii elementelor edificiului.

Prezentarea propune o nouă interpretare a ansamblului denumit de autorii cercetărilor arheologice „complexul de canalizare”. „Canalele” acestui ansamblu sunt, în ipoteza propusă, amprentele unei reţele de bârne orizontale din lemn care îndeplinea funcţia structurală a unui radier.

O implicaţie importantă a acestei ipoteze este că suprafaţa definită de amprentele reţelei-radier de lemn reprezintă de fapt amprenta unui turn de poartă neidentificat până în prezent. Astfel, poarta incintei elenistice era flancată de două turnuri rectangulare, cel de la sud, identificat cu ocazia cercetărilor din anii 1951-1954, şi cel de la nord, reconstituit prin reinterpretarea mărturiilor arheologice.

Rezumat al comunicării care va fi prezentată la A.R.A. 11 – aprilie 2010

Rezumat prezentat în forma trimisă de către autori