Figurină de teracotă reprezentând bustul unui copil


Eugenia Beu-Dachin
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca



În timpul săpăturilor arheologice efectuate de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei în Cluj-Napoca (B-dul Eroilor Nr.1), în anul 2007, a fost descoperită o statuetă de teracotă reprezentând bustul unui copil. Partea sud-estică a oraşului Napoca, unde a avut loc săpătura de salvare, a fost probabil o zonă meşteşugărească. Figurina a fost găsită în nivelul roman de dărâmătură (-2,20-3,40 m), în vecinătatea unui complex constând din două ziduri, care făceau parte probabil dintr-o clădire, cu funcţionalitate necunoscută în prezent. Nivelul a fost datat în perioada 140-190 p. Chr., sub împăraţii Antoninus Pius – Marcus Aurelius, datorită unui bol fragmentar tip Drag. 37, cu decor în relief, confecţionat la Lezoux de meşterul MACRINVS. Statueta este fragmentară, lipsind capul şi un umăr. Dimensiunile păstrate sunt: înălţime 8 cm, lăţime 4 cm. Bustul este aşezat pe un postament, cu trei incizii pe partea anterioară. Copilul poartă lunula, care se credea că este purtătoare de noroc.

Consider că această piesă a fost realizată într-un atelier local, după un model gallo-roman. În tradiţia gallică acest tip de statuete era larg răspândit. Depunerea lor în morminte de copii este bine cunoscută pe cuprinsul Imperiului, însemnătatea acestui gest fiind strâns legată de credinţele în Lumea de Dincolo.

 

 

 

Rezumat al comunicării care va fi prezentată la A.R.A. 12 - aprilie 2011

Rezumat prezentat în forma trimisă de către autor