Figurină de
teracotă reprezentând bustul unui copil
Eugenia Beu-Dachin
Muzeul Naţional de Istorie a
Transilvaniei, Cluj-Napoca
În timpul săpăturilor arheologice efectuate de
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei în Cluj-Napoca (B-dul Eroilor
Nr.1), în anul 2007, a fost descoperită o statuetă de teracotă
reprezentând bustul unui copil. Partea sud-estică a oraşului Napoca,
unde a avut loc săpătura de salvare, a fost probabil o zonă
meşteşugărească. Figurina a fost găsită în
nivelul roman de dărâmătură (-2,20-3,40 m), în vecinătatea
unui complex constând din două ziduri, care făceau parte probabil
dintr-o clădire, cu funcţionalitate necunoscută în prezent.
Nivelul a fost datat în perioada 140-190 p. Chr., sub împăraţii
Antoninus Pius – Marcus Aurelius, datorită unui bol fragmentar tip Drag.
37, cu decor în relief, confecţionat la Lezoux de meşterul MACRINVS.
Statueta este fragmentară, lipsind capul şi un umăr.
Dimensiunile păstrate sunt: înălţime 8 cm, lăţime 4
cm. Bustul este aşezat pe un postament, cu trei incizii pe partea
anterioară. Copilul poartă lunula, care se credea că este
purtătoare de noroc.
Consider că această piesă a fost
realizată într-un atelier local, după un model gallo-roman. În
tradiţia gallică acest tip de statuete era larg răspândit. Depunerea
lor în morminte de copii este bine cunoscută pe cuprinsul Imperiului,
însemnătatea acestui gest fiind strâns legată de credinţele în
Lumea de Dincolo.
Rezumat al comunicării care va fi prezentată
la A.R.A. 12 - aprilie 2011
Rezumat prezentat în forma trimisă de către autor