Proiecte bucureştene la sfârşitul secolului al XIX-lea, între amânare şi abandon

Ioana Maria Petrescu

Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti

Este cunoscut faptul că intervenţile urbane întreprinse în Bucureşti, în ultima parte a veacului al XIX-lea şi construirea marilor edificii publice ale finalului de secol, au jucat un rol important în procesul de modernizare a capitalei. Puţini ştiu, însă, cu ce eforturi au fost duse la bun sfârşit lucrările respective şi câte proiecte începute în acei ani au fost suspendate.

Lipsa mijloacelor financiare a constrâns, de multe ori, Primăria şi autorităţile să amâne, sau chiar să renunţe, la finalizarea unor proiecte, chiar şi în cazul în care demersurile necesare lucrărilor fuseseră deja încheiate. Sediul Camerei Deputaţilor, Palatul de Justiţie sau localul Muzeului de Istorie Naturală sunt clădiri a căror realizare a tergiversat ani de zile. Absenţa unei strategii bine definite, privitoare la evoluţia oraşului, a dus uneori, la abandonarea în stadiul de schiţă, a câtorva intervenţii necesare oraşului. Aşa s-a întâmplat cu bulevardul Icoanei, care ar fi trebuit să taie Bucureştiul de la nord la est şi cu clădirea Gării Centrale, la a cărei construire s-a renunţat abia în perioada interbelică.

Comunicarea doreşte să aducă în discuţie câteva proiecte începute în ultima decadă a secolului al XIX-lea, abandonate temporar sau definitiv şi motivele care au condus la frânarea sau blocarea lor.

Rezumat al comunicării care va fi prezentată la A.R.A. 12 - aprilie 2011

Rezumat prezentat în forma trimisă de către autor