Culele din Oltenia – posibile repere ale patrimoniului mondial UNESCO

 

Arh. Silvia Ileana Costiuc

 Programul de studii academice postuniversitare – Restaurarea Monumentelor Istorice, Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu”, București

 

Prezentarea va evidenția rezultatele cercetării din cadrul proiectului academic de restaurare româno-francez - Culele din Oltenia 2010-2011, coordonat de către doi dintre profesorii de la Centrul de Studii Avansate în Istorie și Conservarea Monumentelor Istorice din Chaillot: Ștefan Mănciulescu – Arhitect-șef al Monumentelor Istorice pentru Departamentele Corrèze, Haute - Loire, Franța și Florence Babics – architecte du Patrimoine. În cadrul proiectului echipa din care fac parte a încercat să evidențieze importanța culelor din Oltenia ca rețea pentru patrimoniul mondial și să continue cercetarea în vederea înscrierii acestora în lista patrimoniului mondial UNESCO.

În octombrie 2010, cei 12 participanți au întocmit relevee detaliate culelor din Groșerea, Curtișoara și Măldărești și s-au vizitat, fotografiat, schițat alte monumente istorice sau localități din apropiere. A urmat cercetarea documentară referitor la întreaga rețea de cule din Oltenia. Rezultatul a fost un inventar al culelor dispărute și actuale, istoricul lor, regimul de proprietate actual, istoricul proprietății, funcțiunea actuală, regimul de protecție, starea fizică, fotografii istorice și piese desenate. Din bibliografie lipsesc în general date despre parcelă, anexe, gospodării și împrejmuiri. Au fost deduse și figurate posibile variante de țesere a zidurilor din cărămidă la Groșerea și Curtișoara, în funcție de dimensiunile cărămizilor și grosimea zidurilor și au fost consemnate detalii de construire. S-au realizat relevee de patologie pentru cula din Groșerea și cea din Curtișoara. După identificarea armelor folosite în perioada de apariție și răspândire a culelor, au fost realizate planșe balistice la cele două cule, sub îndrumarea unui profesor de la Centrul de Studii Avansate în Istorie și Conservarea Monumentelor Istorice din Chaillot, expert în arme vechi și fortificații. Au fost realizate planul de situație al culei din Groșerea și planul ansamblului extins de la Măldărești. Au fost localizate pe harta întregului teritoriu de răspândire de la nordul Dunării – culele existente și dispărute găsite în bibliografie, împreună cu turnurile unor mânăstiri despre care se presupune că au făcut parte din aceeași rețea de apărare, turnurile de veghe din aceeași perioadă, castrele romane și așezările dacice.

Culele rămase sunt în procent mai mic decât 25% din cele menționate în bibliografie, multe în stare de pre-colaps. Se află la distanță față de localități făcând accesul dificil, suprafețele celor abandonate sunt foarte mici iar lumina naturală nu pătrunde la primele două caturi. Costurile cercetării sunt ridicate, din cauza amplasării pe un teritoriu extins.

Pentru înscriere în lista UNESCO este necesară crearea unui grup de monitorizare, acțiune și management împreună cu proprietarii, administrația locală și instituții interesate. Prima acțiune care se împune ar fi intervenția de urgență în cazul culelor aflate în stare de pre-colaps. Următorul pas ar fi găsirea unor resurse financiare pentru cercetări, proiecte și execuții. În paralel se poate întocmi dosarul pentru înscrierea în lista UNESCO. Ar fi indicată găsirea unei echipe de cercetători din Balcani pentru a stabili dacă rețeaua culelor poate fi extinsă dincolo de granițele actuale ale României. Este necesară continuarea cercetărilor pe teren și la arhivele locale. În același timp este necesar un proiect de ansamblu pentru reabilitarea întregii rețele și de management al acestora pe termen lung.  

 

 

 

Rezumat prezentat în forma trimisă de către autor.

A.R.A. 13 - aprilie 2012