Curtea
brâncovenească de la Potlogi
stud. arh.
Olivia Goran, stud. arh. Ana Mohonea, stud. arh.
Elena Marilena Popa
Universitatea
de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, București
Comunicarea
de față își propune să prezinte rezultatul unui studiu de cercetare asupra Curții
brâncovenești de la Potlogi, realizat de către o echipa de patru studente
a Facultății de Arhitectură de Interior din cadrul Universității de Arhitectură
și Urbanism Ion Mincu din București, din anul al IV-lea, sub îndrumarea
domnilor profesori Anca Brătuleanu, Sergiu Nistor, asist. drd. Diana Mihnea.
Proiectele
de cercetare, a căror sinteză face obiectul acestei comunicări, reprezintă
partea de aplicație a cursului opțional Conservarea monumentelor
tipuri de interventii. Cercetarea preliminară proiectului de restaurare și
lucrul într-o echipă multidisciplinară (arhitect restaurator, arheolog,
istoric/documentarist și inginer) au făcut posibilă cunoașterea
ansamblului din mai multe puncte de vedere: istoric, arheologic, structural
și arhitectural, fapt ce a condus la propunerea unor soluții spre o
restaurare corectă, ținând cont de regulile restaurării și conservării.
Studiul
istoric începe cu prezentarea așezării celui de-al doilea palat al lui
Constastantin Brâncoveanu (Palatul de la Potlogi-1698) și continuă apoi cu
descrierea Curții brâncovenești de altădată și cu arhitectura
civilă a epocii. Cercetarea istorică a fost realizată pe baza studiului
bibliografiei de specialitate, a surselor arhivistice și a informațiilor culese
cu ocazia vizitelor la Curtea brâncovenească de la Potlogi.
Studiile
de arheologie și de analiza structurii au fost făcute pe baza
informației din 1953de la INP și în urma vizitei efectuate în toamna anului 2011, în urma căreia a fost
întocmit releveul fotografic al degradărilor atât în exteriorul, cât și în
interiorul palatului. Au fost evidențiate astfel cauzele degradărilor
și s-au propus unele soluții ce ar putea conduce la stabilirea unor
decizii asupra protejării monumentului atât de greu încercat de-a lungul
timpului.
S-a
menționat faptul că există un raport evident între tehnica constructivă,
comportamentul structural și mecanismul de colaps, partea de reconstrucție
și de refacere a palatului trebuind realizată conform studiului de structură.
Studiul
fazelor și logicii constructive au evidențiat posibilitatea unei intervenții
care să respecte dezvoltarea arhitecturii și a materiei. De asemenea,
întreținerea monumentului pentru a reduce dificultatea contracarării
deteriorărilor, a fost un alt aspect abordat.
Ca
o concluzie a proiectului, s-a impus propunerea de întrebuințare a palatului
ca destinație turistică, prin refacerea sa și a întregului ansamblu
ținând seama de cercetările istorice și arheologice, astfel încât
forma sa finală să nu fie preponderent de natură comercială, ci un spațiu
corespunzator din punct de vedere cultural și istoric. Studiul a
evidențiat faptul că un astfel de ansamblu monument poate servi drept
muzeu pentru persoanele care doresc să viziteze și să cunoască informații
despre trecutul istoric din perioada domnitorului Constantin Brâncoveanu.
Acest
proiect studențesc poate reprezenta un punct de plecare pentru eventuale cercetări viitoare.
Rezumat prezentat în
forma trimisă de către autor.
A.R.A. 13 - aprilie 2012