Salvarea bisericii de lemn din Urşi într-o altă ipostază:

cercetarea, proiectarea şi conservarea cu caracter interdisciplinar

Dan Mohanu, Ioana Gomoiu, Stefan Bâlici, Virgil Apostol

Ridicată în a doua jumătate a secolului al XVIII, de vechii ctitori ai locului, Ion Danciul şi Preotul Constandin, reaşezată „pă temelie, coperită” şi „înnoită cu zugrăveală” în prima jumătate a veacului al XIX-lea de către praporcicul Nicolae Milcoveanu, biserica Buna Vestire din Urşi face parte din categoria bisericilor din lemn zugrăvite în tehnica al fresco.

Este vorba de o categorie aparte tocmai prin tehnica murală aleasă: o tehnică incompatibilă cu un suport alcătuit dintr-un material organic – lemnul - sensibil la factorii de mediu, supus procesului de biodeteriorare şi cu un comportament diferit față de materiale de natură minerală, poroase, precum cărămida şi piatra, destinate prin excelență picturii pe suportul proaspăt de var. Cu toate acestea, decizia zugravilor Gheorghe, Nicolae şi Ioan de a utiliza tehnica al fresco se baza, pe de o parte, pe experiența constructorilor de a aşterne mortare de var pe structuri lemnoase, iar pe de altă parte, pe abilitățile izvorâte din tradiția seculară a picturii de tradiție bizantină.

Inclusă în planul de salvare al bisericilor de lemn iniţiat de Uniunea Arhitecților, biserica a fost supusă unui program de conservare şi protecţie în regim de urgenţă. Deteriorarea acoperişului de şiţă şi mai cu seamă destabilizarea terenului de fundaţie şi înclinarea construcţiei pe direcția nord-sud, au creat pericolul unei iminente distrugeri a bisericii. Imperativul intervenţiei imediate s-a agravat odată cu prăbuşirea, în vara anului 2010, a bolţii absidei altarului împreună cu însemnate fragmente de pictură murală.

Scoaterea din pericolul imediat al extinderii distrugerilor şi includerea temporară a bisericii într-o construcţie de protecție, au fost realizate în vara şi toamna anului 2010 în regim de voluntariat. În acelaşi timp, a apărut necesitatea trecerii din faza primului ajutor, de tip “smurd”, în cea a unui tratament cu caracter interdisciplinar de lungă respiraţie. Pe lângă problemele structurale, de arhitectură şi cele care privesc valorosul ansamblu de pictură murală şi pictură pe lemn, aspectul care a generat o nouă viziune asupra anvergurii lucrărilor de la Urşi a fost procesul complex şi amplu de biodeteriorare a bisericii de lemn.

Comunicarea doreşte să sublinieze faptul că imperativul intervenţiei urgente nu trebuie să excludă prezenţa vigilentă a profesioniştilor şi nici necesitatea convertirii lucrărilor de conservare primară în operaţiuni complexe şi de anvergură, capabile să transforme operaţiunea de salvare într-un gest viabil.

Rezumat prezentat în forma trimisă de către autor.

A.R.A. 13 - aprilie 2012