Albeşti – Valea Şapartocului, descoperiri inedite din perioada târzie Latène

Daniel Spânu

In această comunicare au fost prezentate mai multe materiale şi complexe de epocă târzie Latène, unele identificate de dl. dr. G. Baltag în perioada 1980-1992, altele rezultate în urma cercetărilor din 2006-2007 (săpături G. Baltag şi D. Spânu). Materialul prezentat a fost integral documentat de către autorul comunicării, prin bunăvoinţa d-lui dr. Baltag.

Materialele de epocă târzie Latène descoperite pe terasele înalte aflate la stânga şi la dreapta pârâului Cetăţielei (afluent al râului Şapartoc) aparţin după toate probabilităţile unei locuiri monostratificate cu caracer rural. In acest sens pledează cele câteva urme de locuinţe identificate şi cele câteva gropi cu materiale ceramice şi menajere în umplutură.

Ceramica documentată este atât la roată cât şi cu mâna. Dintre formele reprezentative se dinsting câteva fructiere (majoritatea lucrate la roată, dar există şi piese lucrate cu mâna), câteva oale-borcan de formă bitronconică ornamentate cu butoni şi cu linii incizate, precum şi câteva căţui. Alături de aceste forme identificate relativ frecvent, mai trebuie menţionată şi descoperirea unui fragment de strecurătoare lucrată la roată, precum şi a unui fragment provenind de la o oală cu striaţii verticale şi cu pastă grafitată.

Fără a putea deocamdată să precizez raportul statistic dintre ceramica la mână şi cea la roată, se poate totuşi afirma că cele două categorii sunt reprezentate în proporţii echilibrate.

Dintre materialele metalice se remarcă: un inel de bronz turnat, ornamentat în tehnica pseudofiligranului de tradiţie celtică (brăţară sau verigă de harnaşament ?), un pandantiv cruciform de bronz, o fibulă fragmentară de tip Alesia (se păstrează doar arcul) din bronz, o sârmă de argint (ac de fibulă de mari dimensiuni?), o fibulă de schemă târzie Latène şi o daltă (?), ambele din fier.

O atenţie particulară o prezintă groapa 29 în care, mai multor fragmente de la două fructiere şi de la alte câteva forme ceramice li se asociază două fragmente ale unui catilus din tuf vulcanic, provenind de la o râşniţă.

Materialele de epocă târzie Latène de la Albeşti - Valea Şapartocului permit o încadrare cronologică a locuirii de aici în cea de a doua jumătate a secolului I a.Chr. şi în cursul secolului următor. Vestigiile identificate sunt modeste şi nu permit decât cel mult imaginarea unei aşezări de mici dimensiuni, aparţinând unei comunităţi restrânse, ale cărei activităţi aveau un predominant caracter rural. Totuşi, această comunitate, modestă din punct de vedere numieric a fost conectată la reţeaua supraregională de schimburi economice şi simbolice. Această conjunctură este sugerată în special de prezenţa râşniţei din tuf vulcanic (un material absent în bazinul mijlociu al Târnavei Mari), precum şi a fibulei de tip Alesia – unul dintre importurile timpurii de epocă imperială din Dacia preromană. Probabil, accesul micii comunităţi de la Valea Şapartocului la schimburile supraregionale era asigurat prin intermediul unui sistem de redistribuţie a bunurilor controlat de centrul (“dava”) de la Sighişoara-Wietenberg.

Comunicare prezentată la A.R.A. 9 – aprilie 2008