ACTIVITATEA ARHITECȚILOR ROMÂNI ÎN TRANSNISTRIA 1941-1944 ȘI DESTINUL LOR ÎN PERIOADA COMUNISTĂ. STUDIU DE CAZ: ARHITECTUL CONSTANTIN MINESCU

Vlad MITRIC-CIUPE (Universitatea „Spiru Haret", Bucureşti)

În istoriografia românească actuală, Transnistria este asociată aproape în totalitatea cu holocaustul. Regimul Antonescu este condamnat și orice referire pozitivă la acesta este taxată cu “mânie proletară“. Dincolo de politică și efortul de război, activitate administrativă constistentă a fost trecută în umbră (dacă nu distorsionată și falsificată) de către regimul comunist. Ca parte a Administrației Românești din Transnistria și a Guvernământului, Direcția Construcții a funcționat vreme de aproape 3 ani, realizările acesteia fiind cvasi-necunoscute astăzi. Arhitecții implicați au fost persecutați ulterior de către noul regim, doar pentru simpla apartenență și implicare alături de un regim considerat fascist și care “a contribuit la dezastrul țării“.

Comunicarea noastră va prezenta principalele realizări ale Direcției Construcții din Guvernământul Transnistriei, precum și destinul ulterior al acestor profesioniști, concentrându-ne și pe un studiu de caz – arhitectul Constantin Minescu, directorul acestei direcții.