O DESCOPERIRE AHEOLOGICĂ SURPRINZĂTOARE ÎN BISERICA MĂNĂSTIRII CISTERCIENE DE LA IGRIȘ, JUD. TIMIȘ – GROAPA COMUNĂ DIN TIMPUL INVAZIEI MONOGOLE DE LA 1241

Daniela TĂNASE (Muzeul Național al Banatului, Timișoara)

 

În anul 2016 au fost inițiate cercetări arheologice sistematice la mănăstirea cisterciană de la Igriș (com. Sânpetru Mare, jud. Timiș), fondată în anul 1179 ca filială a abaţiei de la Pontigny (Franţa), de către regele Béla al III-lea al Ungariei (1172-1196). Obiectivul principal a fost cercetarea bisericii mănăstirii și s-au trasat secțiuni situate în zona zidului de sud al acesteia. În secțiunea D2, în interiorul navei, la adâncimea de 1,85 m față de nivelul actual de călcare, sub nivelul de morminte din secolele XIV-XV, au apărut cărămizi dispuse dezordonat. Acestea s-au dovedit a fi stratul superior al unei gropi comune, în care au fost găsite foarte multe schelete umane, întregi și fragmentare, multe dintre ele arse. Alte oase erau retezate sau cu urme de traumatisme.

În 2016 groapa a fost cercetată până la adâncimea de 2,60 m față de actualul nivel de călcare. În 2017 s-a extins cercetarea gropii și în secțiunea D3 și s-a observat că aceasta a fost deranjată în partea superioară de către sătenii care au demolat zidurile la începutul secolului XIX. Groapa a fost cercetată în întregime și s-a ajuns până la adâncimea de -3,60 m față de actualul nivel de călcare.

Printre oasele umane au fost găsite obiecte diverse: pișcoturi smălțuite de paviment, bucăți de cărămidă și de țigle, fragmente de vitralii, fragmente arhitecturale din piatră (unele din marmură roșie, altele din gresie), fragmente ceramice de oale, carafe și căldări, obiecte de metal (inele de buclă, piese de centură, arme și piese de echipament militar, obiecte de uz cotidian), fragmente de la un vas din cristal, monede databile în secolele XII-XIII, oase de animale. Aproape de fundul gropii a fost găsit și un canat de la o ușă din lemn de stejar, cu urme de arsură.

Această situație indică o depunere cauzată de un eveniment violent și presupunem că este vorba despre o dovadă a distrugerilor provocate de invazia monogolă din 1241, care a afectat și mănăstirea de la Igriș, după cum relatează izvoarele documentare.