ANALIZA PATRIMONIULUI MODERNIST-SOCIALIST DIN ROMÂNIA PRIN PATRU STUDII DE CAZ

Dumitru RUSU (Birou pentru Artă și Cercetare Urbană)

Programul „Modernismul Socialist” face parte dintr-o inițiativă a Asociației B.A.C.U. (Birou pentru Artă și Cercetare Urbană). Demersul asociației noastre este axat pe protejarea patrimoniului construit din limitele fostului bloc socialist. În acest sens, milităm pentru protejarea arhitecturii specifice perioadei Modernismului Socialist din anii 1955-1989, urmărind protecția, monitorizarea, cercetarea și conservarea construcțiilor și ansamblurilor valoaroase din acea perioadă, incluzând monumente, clădiri, parcuri, scuaruri, întregi cartiere și zone verzi amenajate etc.

Unul dintre demersurile din cadrul programului constă în inițierea procedurii de clasare a patru obiective reprezentative ale modernismului socialist din Romania, care vor fi prezentate în aceste studii de caz: Palatul Telefoanelor Cluj, Cartierul Gheorgheni Cluj, Cartierul Nord Ploiești și Litoralul Românesc.

Deși vechimea construcțiilor nu reprezintă un criteriu important în analiza valorii istorice în acest moment, calitățile arhitecturale ale edificiilor, coerența planimetrică și structurală le conferă o mare valoare. De asemenea, construcția edificiilor evidențiază doctrina constructivă a perioadei socialiste, ele fiind reprezentative pentru modul de construire și conformare a clădirilor din programele de locuire colectivă, construcții utilitare și funcțiuni hoteliere din această perioadă. Argumentul pentru introducerea acestor construcții în lista monumentelor istorice (LMI) este susținut de constatarea că politicile liberale promovate de autoritățile locale de-a lungul ultimelor două decenii au neglijat patrimoniul arhitectural și urbanistic al orașelor edificate în această perioadă. Astfel, o serie de clădiri cu importantă valoare arhitecturală nu se regăsesc în LMI și se află într-o stare avansată de degradare. În acest context, clasarea și inițierea programelor de restaurare a clădirilor modernist-socialiste, în prima fază a celor care sunt într-o stare avansată de degradare (și au nevoie urgentă de protejare), se dovedește a fi următorul pas care trebuie făcut pentru conservarea patrimoniului construit al României.