Despre ineficiența sistemului public de protecție a patrimoniului cultural din România: monitorizarea patrimoniului UNESCO și problemele pe care le indică

On the ineffectiveness of the public system for the protection of cultural heritage in Romania: the UNESCO heritage monitoring and the issues it brings up

Ștefan BÂLICI

O categorie aparte a patrimoniului nostru construit este cea a monumentelor istorice înscrise pe Lista patrimoniului mondial – așa-numitul „patrimoniu UNESCO”. Această categorie cuprinde o selecție reprezentativă nu doar pe plan local sau național, ci și la scară globală, ale cărei componente sunt alese pentru valoarea lor universală excepțională și cu intenția clară de a le asigura protecția, prin instrumentele naționale și prin apel la cooperarea și asistența internațională. La baza sistemului de protecție constituit în jurul Listei patrimoniului mondial se află prevederile privind buna gestionare, prin care statul trebuie să garanteze păstrarea integrității și autenticității obiectivelor respective și conectarea lor la economia și societatea locală.

Rezultatele monitorizării patrimoniului cultural care alcătuiește această categorie, precum și observațiile asupra celui înscris în Lista indicativă, arată foarte clar eșecul sistemului public din România în a asigura gestionarea, într-un context mai larg, a acestor bunuri și, în ultimă instanță, protejarea lor.

Intervenția la masa rotundă va fi îndreptată spre o sistematizare a constatărilor și concluziilor care pot fi extrase din rapoartele de monitorizare anuală și din practica protejării patrimoniului UNESCO din România – incluzând cel mai recent proiect de anvergură pentru restaurarea unuia dintre situri, Sarmizegetusa Regia – pentru a putea apoi indica soluții și direcții de urmat, atât pentru autorități, cât și pentru mediul privat și comunități.

A special category of our built heritage is that of the historic monuments inscribed on the World Heritage List – the so-called “UNESCO heritage”. This category comprises a representative selection not just on local and national level, but globally, the components of which are chosen for their outstanding universal value and with the clear intent on providing for their protection, through national instruments and with international cooperation and assistance. At the base of the protection system designed around the World Heritage List lye the provisions on good management, by which the state has to ensure the preservation of the integrity and authenticity of the respective properties, and their connection to local economy and society.

The results of the monitoring of this heritage category, as well as the assessment of that which is inscribed on the national Tentative list, clearly portray the failure of the Romanian public system to ensure the management, in a wider context, of those properties and, lastly, to secure their protection.

The intervention to the round table will be focused on an overview of the results and conclusions to be drawn from annual monitoring and from the practice of UNESCO heritage in Romania – including the most recent large scale project to restore on of the sites, Sarmizegetusa Regia – so as to indicate possible solutions and ways forward, both for authorities and for the private sector and communities.