Sergiu MUSTEAȚĂ

Cetatea Soroca și comunitatea

În zilele noastre, arheologii au multe responsabilități, de la sarcini de cercetare la comunicarea cu diferite grupuri și diseminarea informațiilor către publicul larg. Descoperim artefacte și situații arheologice care trebuie transformate în informații accesibile și povești atractive pentru public. În majoritatea acestor cazuri, cheltuim bani publici, iar rezultatele finale ar trebui să fie accesibile nu doar pentru cercetători, dar să devină un beneficiu public.

Pentru unii colegi nu există nicio diferență între conceptele „arheologie publică” și „arheologie comunitară”, dar pentru mine „arheologie publică” precum „istoria publică” înseamnă a face arheologia mai relevantă pentru publicul larg prin diferite mijloace de comunicare (utilitate publică). „Arheologia comunitară” este un concept mai amplu, în care participarea publicului la activitățile de gestionare, educare și conservare a patrimoniului arheologic. Dar „participarea comunității” înseamnă nu doar implicarea publicului local, ci implicarea diferitelor grupuri de oameni, din punct de vedere geografic, social și profesional. Din păcate, în Moldova, conceptele de „arheologie publică” și „arheologie comunitară” nu sunt discutate, iar pentru mulți practicieni, ele nu sunt nici clar definite. Prin urmare, cred că avem nevoie de mai multe discuții și publicații pentru promovarea semnificației generale a acestor concepte și procese. Deoarece societatea civilă devine mai receptivă la problemele comunității, implicarea publicului este un ingredient necesar în procesele de dezbatere și luarea deciziilor. Pentru proiectele care vizează patrimoniul arheologic sau cultural, implicarea comunității ar trebui să fie o condiție. Implementarea eficientă a politicilor culturale necesită participarea comunității în toate etapele. Deoarece numai prin cooperare putem educa și dezvolta o societate democratică reală, responsabilă față de moștenirea culturală.

Cetatea medievală Soroca reprezintă unul dintre cele mai importante, cunoscute și vizitate situri istorice și culturale din Republica Moldova. Administrația publică locală a implementat între 2012 și 2015 un proiect de reabilitare a cetății medievale Soroca ca parte a unui proiect transfrontalier (România-Ucraina-Moldova) finanțat din fondurile UE. În acest context au fost realizate și un șir de sondaje arheologice atât în interiorul zidurilor de piatră, cât și în extramurosul cetății medievale. Pe parcursul a șapte campanii de cercetare au fost dezvelite 14 secțiuni ce însumează peste 200 m.p. Rezultatele acestor importante investigații au condus la acumularea unui bogat material arheologic alcătuit din ceramică, monede, diferite piese metalice și o cantitate impunătoare de material osteologic. De asemenea, noile descoperiri au permis elucidarea unor probleme legate de arhitectura, etapele de construcție și datarea monumentului. În cadrul cercetărilor au fost identificate construcții defensive din pământ și lemn anterioare citadele din piatră.

În comunicarea mea voi prezenta diverse aspecte ale experienței noastre privind implicarea comunității în procesele de cercetare, conservare, restaurare și promovare a cetății Soroca: parteneriatul între experți, administrație publică și cetățeni, arheologi din diferite țări, cooperare cu mass-media etc. Această experiență este un bun exemplu de arheologie comunitară, care a avut un impact semnificativ asupra protejării patrimoniului cultural și dezvoltării turismului în Soroca.

Comunicarea este realizată în cadrul proiectului „Cercetarea și valorificarea patrimoniului arheologic medieval din Republica Moldova – CVPAM”, cifrul 20.80009.1606.06, implementat de către Universitatea Pedagogică de Stat ,,Ion Creangă” din Chișinău finanțat de către Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare din Republica Moldova în cadrul Programelor de Stat 2020-2023, prioritatea strategică IV. Provocări societale, direcția strategică Patrimoniu material și imaterial.