Daniela TĂNASE
Un rezultat deosebit de important al săpăturilor efectuate între anii 2016-2020 în situl arheologic de la Igriș, jud. Timiș, este descoperirea unei biserici mai vechi decât cea a mănăstirii fondate în anul 1179, despre a cărei existență nu ne-au parvenit nici un fel de informații pe cale documentară. Segmente din biserica mai veche au fost reperate în 2016 și 2017, dar abia în 2019 destinația fragmentelor de zid și a amprentelor de zidărie identificate în anii anteriori a putut fi explicată. Cercetările au scos la lumină o biserică de plan bazilical, cu absida semicirculară și nava dreptunghiulară, cu o mică nișă pe latura de nord. În anul 2020, au continuat cercetările pe latura sa nordică și s-a descoperit un fragment de zidărie din cărămidă, precum și fundația din lut galben cu o mică nișă de formă rectangulară care continuă în profilul de vest al secțiunii.
Faptul că zidul bisericii mănăstirii cisterciene taie practic nava și jumătatea de nord a absidei reprezintă un indiciu că atunci când a fost inițiată construirea acesteia, biserica mai veche era deja în ruină.
Foarte probabil, acest lăcaș de cult se poate data în cursul secolului al XI-lea și poate fi o biserică parohială care deservea mai multe sate. Posibil ca aceasta să fi fost edificată cândva după anul 1030, când regele Ștefan I a dat un edict în care reglementa organizarea ecleziastică în Regatul Ungariei și care mai stabilea faptul că zece sate trebuiau să construiască împreună o biserică. Pe de altă parte, construcția acestei biserici de la Igriș este posibil să fi fost influențată și de activitatea misionară a Sfântului Gerard, primul episcop de Cenad, care a păstorit în această regiune a Mureșului Inferior între anii 1030-1046.