Vasilica LUNGU

Despre începuturile aşezării greceşti de la Tomis

Ultimele cercetări arheologice cu caracter preventiv din oraşul Constanţa au determinat acumularea de noi date referitoare la acropola aşezării antice, la agora, ateliere, la sistemul de aducţiune a apei, la necropolele elenistică, romană şi bizantină. Numeroase străzi, canalizări, lăcaşe de cult și locuințe descoperite în zona peninsulară completează harta oraşului antic. În acelaşi timp, se înregistrează o acumulare crescândă de obiecte arheologice în inventarul Muzeului de Istorie şi Arheologie din Constanţa. Printre acestea se numără şi diverse vase ceramice de import din aria egeo-anatoliană. Unele provin din niveluri arheologice, surprinse în timpul săpăturilor, dar cele mai multe au fost datate pe baza analogiilor cu piese de acelaşi tip din alte situri apropiate sau îndepărtate. Cele mai multe dintre piesele reţinute aici pentru analiză sunt inedite. Ele aparţin primei faze de ocupare greacă a zonei peninsulare şi vor fi discutate în relaţie cu începutul aşezării litorale.