Romeo GHEORGHIȚĂ

Câteva aspecte privind tehnica și starea de conservare a zidul antic și a mozaicului pavimentar policrom, de la Edificiul roman cu mozaic, sec. IV-VI AD, din Tomis–Constanţa

Zidurile edificiului roman din Tomis au fost construite din cărămidă specific romană, aşezată în rânduri, ce alternează cu rânduri din piatră de calcar fasonată ‘’legate’’ cu mortar de var - opus mixtum. Mozaicul roman păstrat în cetatea antică, se apropie stilistic, de două tipologii tehnologice: opus tessellatum și opus vermiculatum. Prima o reprezintă chenarele şi frizele decorative, formate din benzi cu motive geometrice sau vegetale stilizate – cea de a doua constă din elementele simbolice încadrate de acestea.

Fiind acoperit multă vreme cu pământ (diferite resturi minerale și organice), calcarul tesseraelor al mortarelor de legătură ale mozaicului au suferit un proces de coroziune.

Fenomenele de degradare suferite de pardoseala cu mozaic dar și de zidul antic roman, sunt puse în legătură cu condiţiile din mediul cu care au fost în contact mai multe secole. Acizii humici şi umiditatea pluvială încărcată cu bioxid de carbon sau bicarbonat de calciu au corodat suprafaţa mozaicului descompunând carbonatul de calciu în bicarbonat de calciu solubil. Au rezultat astfel pe anumite zone structuri poroase și colmatate ca produs de degradare al calcarului (mortare, tesserae).

În timp datorită lipsei unei protecţii semnificative faţă de mediul extern, a fost favorizată producerea de variaţii rapide de umiditate şi temperatură în interiorul clădirii de protecție a edificiului roman. În absența unui sistem de climatizare sunt prezente permanent variațiile extreme ale microclimatului muzeal. În acest fel, mozaicul, zidul antic și artefactele din spațiul muzeal sunt expuse continuu la instabilitatea și excesele factorilor de mediu de la exterior.

Prin această succintă analiză se propune orientarea conservării-restaurării necesare, în primul rând pentru eliminarea factorilor și cauzelor de degradare, intervenind minim la nivelul structurii materiale devenită în anumite zone foarte fragilă, vulnerabilă.

..................................................................................................................................................................................................

Investigații științifice: Ioan Istudor, Gheorghe Niculescu, Migdonia Georgescu, Zizi Baltă, Mariana Prună, Chachula Oana-Mirela