Emilia ȚUGUI

Influențe urbane în arhitectura locuințelor rurale din sudul Munteniei și Olteniei la sfârșitul sec. XIX - începutul sec. XX

Arhitectura rurală din satele din Câmpia Română a făcut obiectul unor cercetări sporadice. În general, studiile s-au concentrat fie pe locuințele tradiționale, fie pe clădirile conacelor boierești, ignorând, de cele mai multe ori, construcțiile administrative, pentru învățământ sau

sănătate sau pe cele cu funcțiuni culturale. Cercetarea de teren începută în 2015 a scos la iveală o serie de aspecte neidentificate în bibliografia ce tratează subiectul arhitecturii rurale din sudul țării. Pe lângă clădirile enumerate mai sus, care oferă exemple interesante, am identificat un fenomen ce poate fi considerat ca factor al alterării arhitecturii tradiționale din satele din sudul țării (ajunse, în acest fel, mai puțin ofertante din punctul de vedere al cercetătorului arhitecturii rurale), dar care poate constitui un subiect de cercetare în sine: influențele urbane asupra arhitecturii locuințelor rurale de la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. XX.

Comunicarea își propune să surpindă acestă ipostază a evoluției satului de câmpie din sudul țării, prin prezentarea unor exemple identificate în urma cercetării de teren, ce ilustrează schimbări în arhitectura unor locuințele și în organizarea unor gospodăriile rurale întâlnite în special la începutul sec. XX. Acestea sunt datorate influenței arhitecturii locuințelor urbane din târgurile de provincie și diversificării activităților desfășurate în spațiul locuinței și al gospodăriei din satele de câmpie, în special prin apariția comerțului (prăvălii, băcănii) și a serviciilor (notari, croitori, frizeri). Exemplele de construcții păstrate încă în sate, care au fost identificate în cercetarea de teren, au fost sintetizate într-o serie de categorii de construcții ce ilustrează acest fenomen.

Trebuie subliniat că prezentarea nu se referă la arhitectura conacelor întâlnite în multe dintre satele de câmpie și nici la alterările arhitecturii rurale datorate transformărilor sociale din a doua jumătate a secolului XX și sistematizării teritoriului care a constituit politica ultimelor decenii ale acelei perioade, ci la un fenomen care este independent de acestea și care, din cauza schimbărilor sociale de la jumătatea sec. XX, a rămas o manifestare izolată în evoluția satului din Câmpia Română.