Cătălin I. Nicolae

Portretele lui Pârvan

Personalitatea și opera lui Vasile Pârvan (1888-1927) au suscitat interesul a numeroși cercetători, fiindu-le dedicate un număr mare de lucrări în literatura de specialitate, care analizează în detaliu biografia marelui savant. În pofida acestui număr mare de contribuții, imaginea lui Pârvan rămâne fixată aproape constant unui portret de maturitate, auster, sobru, chiar trist. Fotografiile înfățișându-l pe Pârvan nu sunt numeroase, iar istoriografia înregistrează o singură contribuție privind acest subiect, și anume articolul lui Valeriu Leahu publicat în anul 1966 despre un lot de fotografii din arhiva Muzeului Municipiului București, care valorifică inconsistent fondul imagistic analizat. Cercetările lui Alexandru Zub, George Lăzărescu, sau, mai recent, Alina Butnaru, au dus la identificarea unor alte fotografii ale lui Pârvan la Iași și București, care întregesc reprezentarea fotografică a acestuia; în ultimii ani au apărut de asemenea fotografii foarte interesante din arhivele familiale Vulpe sau Florescu.

Pornind de la fotografia siluetei lui Pârvan desenată în cărbune pe peretele Casei Mari de la Histria, o imagine în care Pârvan este deopotrivă prezent și absent, comunicarea noastră își propune să prezinte o sumă de portrete (unele inedite) înfățișându-l pe Vasile Pârvan aflate în arhiva fotografică a Institutului de Arheologie ce-i poartă numele.