Florentina MUREA-MATACHE, Lucia LECA

Destinul unui „aproape” monument istoric - cazul casei arhitectului Paul Gottereau din strada Georges Clemenceau nr. 7

Despre influența franceză asupra arhitecturii românești s-a scris relativ mult în ultimele decenii. Despre arhitectul Paul Gottereau, cel a cărui moștenire se face încă puternic simțită în capitală și nu numai, acest lucru s-a întâmplat cu certitudine mai puțin și atunci de regulă pentru a-i fi atribuite unele dintre cele mai reprezentative arhitecturi de clădiri publice din Bucureștiul sfârșitului de secol XIX. Prea puțin se cunoaște însă, chiar și printre specialiști, că practica lui Paul Gottereau însumează peste 70 de proiecte de arhitectură, publică și privată, numai în țara noastră, mare parte dintre ele rămânând până în acest moment insuficient cercetate. Iar și mai puțin este cunoscut faptul că multe dintre aceste proiecte au fost concepute între pereții imobilului din strada Georges Clemenceau nr. 7, acolo unde arhitectul și-a avut locuința, dar și biroul de arhitectură, vreme de aproape trei decenii. Subliniind principalele etape de construcție, de la momentul construirii în 1883 și până la ultimele intervenții cunoscute din secolul XX, corelate cu variatele regimuri de proprietate până la momentul actual, comunicarea își propune să surprindă destinul acestei case în care s-a „desenat” istorie pentru București. Trecând prin începuturi, apogeu, supraviețuire și într-un final degradare cauzată de nepăsare, casa arhitectului Paul Gottereau primește astăzi o nouă șansă prin preluarea acesteia în administrarea Institutului Național al Patrimoniului. Primul pas, de introducere în Lista Monumentelor Istorice, este aproape finalizat, însă principala întrebare necesar a fi pusă este cum poate fi abordat un viitor proiect de restaurare și care dintre aceste etape trebuie evidențiate astfel încât monumentul să-și poată povesti singur și în același timp corect istoria.