Lucia LECA, Andreea POP

Ziduri destinate detenției - ansamblul penitenciarului-spital Târgu Ocna - evoluțiearhitecturală și martori istorici

Ansamblul penitenciarului spital de la Târgu Ocna reprezintă într-o primă etapă manifestarea ideilor progresiste ale domnitorului Grigore Al. Ghica, respectiv aplicarea prevederilor Regulamentului Organic pentru sistemul de detenție din Moldova. Ulterior devine martorul luptei împotriva tuberculozei, concretizată în perioada interbelică într-un program național de construcție de sanatorii. Evoluția ansamblului se raportează la contextul local – edificarea acestuia fiind legată intrinsec de profilul minier al orașului și de modalități de extragere a sării, dar și de cel național – cele douăRăzboaie Mondiale, regimul comunist și urmările lor generând pierderi semnificative de substanță istorică și în consecință, martori importanți ai unor etape constructive.În cazul de față, golurile, cu indiciile asociate provenind din corpuri demantelate, „vorbesc” despre concepția unui ansamblu edificat la jumătatea secolului al XIX-lea. Deși în prezent fostul pavilion de detenție și zid de incintă sunt aproape insesizabile in situ, indiciile asociate golurilor oferă, pe lângă ocazia studierii lor, și posibilitatea unor analize comparative ale ansamblului cu cel puțin alte două edificii, Mănăstirea Arnota și Palatul Oștirii din Iași, în încercarea de a răspunde unor întrebări privind încadrarea tipologică și importanța temniței de la Târgu Ocna în evoluția structurilor de secol XIX destinate sistemului de detenție și ordinii publice în arcul extracarpatic. În ciuda faptului că autenticitatea și integritatea trebuie să prevaleze, contexte legate de siguranța umană (supravegherea ca regulă militară sau siguranța sanitară ca idee ce contribuie la reintegrarea deținuților în societate) au condus la demolări și noi construcții.Nu în ultimul rând, paramentul pavilionului administrativ relevă și expresia luptei pentru supraviețuire. Martori ai unor fenomene de revoltă, precum scrijelituri sau incizii, sunt asociațiRăscoalei de la 1907 sau Primului Război Mondial. Construcții menite să priveze de libertare condamnații, absența acestora devine un factor ce influențează imaginea ansamblului și contribuie la generarea urmelor înscrise pe ziduri rămase și transformate de-a lungul timpului. Din punct de vedere simbolic, zidul devine bariera fără goluri ce separă lumea liberă de spațiul încarcerării. Comunicarea își propune să aducă în atenție evoluția arhitecturală a ansamblului penitenciarului spitalde la Târgu Ocna în corelare cu situații ce conduc către reflexie privind contextul pierderii substanței istorice.