Vitraliile pierdute ale bisericii mănăstirii franciscane din Cluj-Napoca

Cristian Florin ANGHELESCU, Roxana BUGOI, VIorica RUSU BOLINDEȚ

Faptul că biserica mănăstiri franciscane, așa cum se prezintă azi, fără vitralii, poate fi considerat o excepție în condițiile în care majoritatea celorlalte biserici, foste franciscane, sunt împodobite cu acest element artistic.

În timpul cercetărilor arheologice preventive efectuate de arheologii Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei și ai Institutului de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca în 2012-2013 la Mănăstirea Franciscană (fostă dominicană) din Piața Muzeului în scopul reabilitării complexului monastic, au fost descoperite un număr de aprox. 100 de piese din sticlă colorată în masă și parte dintr-o rețea de plumb.. Modul de decorare cu grisaille, atât pe sticlă incoloră cât și pe sticlă colorată în masă pare, la analiza optică, că este deosebit de cel întâlnit la alte vitralii montate la finalul sec. XX.

Având în vedere că descoperirea nu beneficiază de un context relevant (artefactele descoperite provin dintr-un strat de umplutură), am procedat la continuarea studiului prin determinarea compozitiei chimice a celor nouă fragmente de vitraliu, care s-a efectuat prin utilizarea simultană în fascicol extern a metodelor PIXE şi PIGE - abrevierile în limba engleză ale emisiei de raze X indusă de particule încărcate (PIXE) şi emisiei de raze gamma indusă de particule încărcate (PIGE). Experimentul a fost realizat la acceleratorul AGLAE din subsolul Muzeului Louvre din Paris în cadrul proiectului european IPERION-HS (https://www.iperionhs.eu/). Au fost realizate și hărți elementale ale decorațiunilor prin folosirea unui spectrometru de fluorescență de raze X (XRF).

Ne propunem să prezentăm studiile făcute și să le încadrăm în contextul istoric. Rezultatele, analizate prin analogie cu tipologiile deja cunoscute și publicate în literatura de specialitate, vor conduc la determinarea perioadei din care provine acest vitraliu.