Ruina Enisalei

Teodor Bănică

Cetatea Enisala este o prezenţă relativ singulară în Dobrogea, în primul rând prin starea de conservare în care a ajuns până la noi. Alte cetăţi, precum Karaharman, Păcuiul lui Soare sunt se află în stare de ruine arheologice şi sunt greu sau deloc vizitabile. Cetatea Hârşovei, care datorită poziţiei avute la Dunăre, a îngăduit folosirea ei până mai târziu, a fost distrusă în războaiele ruso-turce. Probabil că şi situarea Enisalei la o depărtare mai mare de un centru populat (oraşul Babadag), a contribuit întrucâtva la o mai redusă distrugere a structurilor (pe la 1900 comuna Enisala cu satul Visterna aveau împreună doar 150 de case).

Urmând după o relativ lungă listă de proiecte de restaurare nefinalizate, în 1990 DMASI a iniţiat o nouă lucrare, în cadrul căreia prima fază defăşurată între 1990 şi 1994, a realizat o parte din reconstrucţia a două dintre turnuri şi a unora dintre curtine. Din diverse motive lucrările au fost oprite şi s-a reluat proiectarea în cadrul CPPCN. Atfel că s-a realizat un nou releveu însoţit şi de cercetări extinse în toate domeniile. Cercetarea de arhitectură a beneficiat de schelele ridicate în jurul a două dintre turnuri, aşa încât au putut fi puse în evidenţă detalii noi ale tehnicii de construcţie utilizate. De asemenea au putut fi depistate mai multe faze în ridicarea castelului. În acelaşi timp a fost dezvelită şi cercetată incinta exterioară, care ulterior a intrat şi ea în restaurare.

Comunicarea doreste să pună la dispoziţia cercetătorilor toate aceste descoperiri, rămase inedite.