O ruină străbătând veacurile: Cloaşterul câmpulungean

Ștefan Ionescu-Berechet

Considerată de către Nicolae Iorga ”cel dintâi sfânt locaș de zid din toată românimea”, începuturile sale fiind aproximate de către unii cercetători înaintea marii invazii mongole din 1241, mănăstirea dominicană, cunoscută sub numele românizat de Cloașter (de la ger. Kloster = mănăstire), constituie un reper semnificativ în peisajul spiritual și cultural-artistic al Câmpulungului medieval. Strâns legat de începuturile orașului și ale comunității romano-catolice de aici, acest ansamblu monastic de mari dimensiuni, ridicat în apropierea bisericii Curții domnești (actuala mănăstire Negru Vodă) și închinat iniţial Preasfintei Fecioare Maria, este refăcut în 1425 și dedicat Sfintei Elisabeta a Ungariei, dar, din vitregia vremurilor, înainte de 1650, ajunge o ruină din care meșterii mănăstirii ortodoxe ctitorite de Matei Basarab extrăgeau blocuri de piatră și elemente sculpturale. Revendicat cu succes de preoții Bărăției din oraș, în timpul domnitorului Constantin Șerban, locul Cloașterului, marcat de o Cruce cu inscripții latine, devine în sec. XVII-XVIII loc de pelerinaj pentru membrii ambelor comunități creștine din Câmpulung (ortodocși și catolici). Transformat în grădină de pomi și legume în sec. XIX, locul este explorat arheologic de V. Drăghiceanu în 1924 şi de I. Barnea şi E. Lăzărescu în 1958, pentru a dispărea apoi în negura istoriei sub fundațiile locuinţelor particulare de pe str. Minerului.

Când ”viața” monumentului s-a sfârșit, a început însă istoria ruinei sale. O istorie impresionantă, una dintre cele mai bine documentate din epocile medievală și modernă în spațiul extracarpatic. O istorie cu multiple implicații interconfesionale, interetnice, spirituale și culturale în peisajul local (câmpulungean) și în cel național (românesc). O istorie pe care prezenta comunicare își propune să o readucă la lumină, cu ajutorul mărturiilor de epocă, a rapoartelor arheologice și a studiilor de specialitate dedicate de-a lungul timpului Cloașterului câmpulungean.