Arhitectură și Arheologie la Biserica bătrână din Breb – Maramureș

Laura ZAHARIA

Interesul public pentru monumente se ascunde sub o crustă subțire și casantă de emoție. Uneori, dedesubtul ei se conturează energii care se coalizează pentru a întreprinde ceva, cât de mic, întru salvarea lor. Alteori monumentele strigă cu disperare după ajutor dar sunt mistuite de indiferență. În satul Breb ce a câștigat recent locul 3 la categoria Sate de Poveste din cadrul Galei Destinația Anului 2025, vechea biserică de lemn cu rădăcini în secolul al XV-lea este vizitată de cel mult un sfert din turiști, deși incinta sa împreună cu cea a casei parohiale creează o ambianță idilică de umbre și lumini în zilele toride de vară, iar poveștile sale despre oameni și sat sunt inepuizabile. În articolul ce urmează să fie publicat anul acesta de Caietele ARA am prezentat cercetarea dendrocronologică făcută în mai multe etape de-a lungul anilor, ce a dat rezultate prețioase și a extins originile bisericii cu mai bine de 100 de ani.

Însă cercetările arheologice pe acest amplasament nu s-au încheiat cu dendrocronologia, ci s-au întregit cu sondaje arheologice la baza bisericii făcute de arheologul timișorean Cristian Floca. Acestea au adus, la rândul lor, câteva surprize: o densitate mare de înhumări pe latura sudică a bisericii, o monedă  poloneză emisă la 1623-24, și un strat foarte gros de sol brun, granulos, cu pietriș și conținut ridicat de fragmente ceramice, ca un strat de umplere și nivelare creat pentru amplasarea bisericii. Patru probe de oase prelevate din mormintele cercetate au fost datate cu radio-carbon în laboratorul Isoptech zrt. din Debrecen, Ungaria. O parte dintre rezultate au confirmat etapele constructive ale bisericii, altele au adus argumente pentru existența unei biserici anterioare celei actuale, ceea ce impune realizarea de sondaje arheologice în interiorul bisericii.

Modul în care aceste descoperiri se corelează cu istoricul și statutul bisericii și contribuie la înțelegerea sa și la corectarea soluțiilor de consolidare propuse anterior, face subiectul comunicării științifice propuse pentru acest an. Rămâne de văzut dacă aceste cercetări vor avea vreun efect în trezirea interesului public pentru monument, însă este cert că aportul lor în argumentarea mesajului transmis către generațiile viitoare este unul valoros.