Monumentul istoric Popeşti – Cetatea geto-dacică Argedava, Autostrada Bucureşti-Alexandria şi interesul public

Nona PALINCAŞ

Comunicarea are ca punct de plecare un caz în desfăşurare: disputa privind amplasarea traseului Autostrăzii Bucureşti-Alexandria tangent la situl arheologic, monument istoric şi zonă protejată de interes naţional „Popeşti – Cetatea geto-dacică Argedava” – un sit de importanţă sud-est europeană încă din epoca bronzului şi excepţional pentru epoca geto-dacică, prin legătura sa cu originile statului constituit sub regele Burebista şi, pe cale de consecinţă, cu originea ideii politice de Dacia.

Situaţia curentă:

- În februarie 2024, CNAIR a primit de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Giurgiu un aviz favorabil pentru elaborarea studiului de fezabilitate al autostrăzii Bucureşti-Alexandria;

- După confirmarea, de către Ministerul Culturii, a viciilor de procedură şi de fond ale acestui aviz, s-a dat un altul, fără vicii de procedură, dar cu aceleaşi probleme legale de fond.

Ca urmare:

- Autostrada va trece, în final, prin zona de protecţie a sitului, la cca. 10 m de cetatea geto-dacică Argedava;

- Situl arheologic va fi afectat (1) sub aspect ştiinţific în părţile sale cele mai reprezentative (prin săpătură preventivă în sit), (2) potenţialul arheologic al zonei de protecţie va fi distrus sau sigilat, (3) peisajul cultural al sitului va fi distrus complet prin introducerea unei construcţii moderne şi masive (de cel puţin 9 m înălţime) între cetate şi râul Argeş, care i-a asigurat preeminenţa, (4) şansele de valorificare pentru publicul larg vor fi distruse complet.

Pe tot parcursul disputei pentru mutarea traseului autostrăzii din zona de protecţie a sitului, argumentul cel mai important din perspectiva legislaţiei de protecţie a monumentelor istorice s-a dovedit a fi în practică şi cel mai slab: interesul public. Comunicarea va discuta cum a fost abordat acesta de către Ministerul Transporturilor, CNAIR, Ministerul Culturii,  arheologi şi publicul nespecialist.