In memoriam Dinu Theodorescu
Începutul anului 2010 a fost unul trist pentru şcolile de arhitectură şi de arheologie româneşti. La 81 de ani, ahitectul şi arheologul Dinu Constantin Theodorescu s-a stins din viaţă, lasând în urmă o moştenire ştiinţifică ce a marcat profund cele două domenii menţionate, în egală măsură în ţară şi în străinătate. Născut în 1929 la Cluj, Dinu Theodorescu s-a mutat cu familia în Bucureşti în 1940, unde şi-a continuat în mod strălucit educaţia la liceul Mihai Viteazul, intrând apoi la Facultatea de Arhitectură. După facultate a intrat în Direcţia Monumentelor Istorice, lucrând pe majoritatea şantierelor instituţiei şi lăsând în urma planuri şi relevee care sunt folosite astăzi în continuare. Mai târziu, la îndemnul ilustrului său profesor, George Matei Cantacuzino, s-a îndreptat către studiul monumentelor antice, devenind membru al Institutului de Arheologie din Bucureşti.
Astfel a ajuns la prima sa mare dragoste, Histria. Pe acest şantier Dinu Theodorescu a început o muncă de cercetare intensă a pieselor arhitectonice de epocă greacă descoperite şi nepublicate, publicându-le la un nivel nemaiîntâlnit până atunci în România (articolele din SCIV 1964 şi 1965 şi din Dacia 1967 şi 1968). Întrebările ridicate de acestea l-au determinat pe tânărul arhitect să aprofundeze problema pătrunderii stilului doric în zona vest pontică (articolul în SCIV din 1965) şi a evoluţiei stilului, aşa cum era marcată de monumentele histriene (articolul din Dacia 1965). Stilului ionic i-a dedicat două articole în Dacia (1967 şi 1968), autorul trăgând importante concluzii pentru evoluţia arhitecturii în cetatea de pe malul lacului Sinoe, dar şi legăturile ei cu estul lumii greceşti. Singurul studiu asupra unui monument nehistrian îl constituie articolul din 1963, în care a republicat edificiul bizantin callatian, prezentarea monumentului fiind făcută în mare detaliu şi însoţită de un releveu şi o propunere de restituire. Planul clădirii, cât şi tehnica de construcţie, l-au determinat pe Dinu Theodorescu să identifice acest monument cu o bazilică creştină de tip sirian, arhitectul completând astfel tabloul cetăţii Callatis în perioada romano-bizantină.
Dinu Theodorescu a publicat doar 7 articole în perioada cât a locuit în ţară. Acestea însă l-au consacrat în rândul cercetătorilor de frunte prin rigurozitatea lor, dar mai ales prin metoda folosită. El nu s-a limitat la aprecierea stilistică a monumentelor, ci a aplicat metoda comparării rapoartelor interne ale pieselor, atingând un nivel profund de analiză, care permitea obţinerea unor detalii de mult mai mare fineţe. Aceste aspecte au fost sesizate de marele epigrafist român, Dimitrie Pippidi, care într-una din notele sale de lectură pline de conţinut din 1969 aprecia din plin atât pregătirea teoretică şi activitatea de teren a arhitectului, cât mai ales importanţa temelor de cercetare şi metoda de analiză.
În acelaşi an în care D.M. Pippidi publica nota de lectură -1969 - Dinu Theodorescu şi-a prezentat cercetările lui Roland Martin, care i-a propus o colaborare la Ecole Pratique des Hautes Etudes. Din 1970 a lucrat la CNRS, unde a urmat o carieră strălucită, ajungând în cele din urmă director de cercetare emerit în cadrul Institut de Recherche sur l'Architecture Antique. Poziţia de cercetător la CNRS i-a deschis porţile marilor situri din Italia, Grecia şi Turcia, pe parcursul mai multor decenii, Dinu Theodorescu participând alături de elita cercetătorilor francezi şi italieni la săpăturile întreprinse la Grumento şi Metapont (unde a colaborat cu un alt mare cercetător român, Dinu Adamesteanu), Selinunt, Siracuza, Lipari, Punta Tresino, Assisi (unde a colaborat cu Pierre Gros), la Roma pe Palatin, cât şi la Elefterna şi Itanos în Creta.
Nicăieri însă nu a lăsat o amprentă mai adâncă decât la a doua sa mare dragoste Poseidonia-Paestum din Campania, unde timp de peste trei decenii Dinu Theodorescu şi echipa franceză au colaborat cu echipa italiană condusă de Emanuele Greco. În cadrul echipei multi-naţionale, Dinu Theodorescu a contribuit decisiv la punerea în aplicare a planului creării unui „atlas" al cetăţii, a cărei monumente arhitectonice de primă mână şi în număr foarte mare nu erau cercetate la nivelul corespunzător. Astfel, după ce a bătut „cuiul 0" la intersecţia dintre cardo şi decumanus, arhitectul a abordat sistematic şi riguros monumentele arhitectonice, iar cercetarea acestora a avut ca rezultat partea de arhitectură din nu mai puţin de patru volume din seria monografică Poseidonia-Paestum, dedicate unor monumente de primă importanţă precum curia, agora sau forumul.
Din 1985, arhitectul a participat la cercetările echipei franceze (Juliette de La Genière şi Nathalie de Chaisemartin) de la Aphrodisias în Caria (Turcia actuală). Aici Dinu Theodorescu s-a ocupat de templul Afroditei şi de scaena teatrului cetăţii, colaborând la volumul dedicat acesteia din urmă.
Nu dispunem de timpul necesar prezetării tuturor cercetărilor sale, fiind vorba de 11 volume (trei în nume propriu şi 8 în colaborare), şi 35 de studii care l-au consacrat în rândul marilor cercetători ai arhitecturii greco-romane. Menţionez doar că pe lângă cercetarea exemplară a monumentelor de pe siturile pe care a lucrat, Dinu Theodorescu s-a concentrat asupra unor probleme de mare interes precum urbanistica, evoluţia stilurilor arhitecturale (de altfel teza sa de doctorat, publicată în 1980, este un studiu monografic al capitelului ionic, care face parte din bibliografia obligatorie a temei), cât şi asupra utilizării spaţiului public (fascinantele articole din anii '80 despre forumul paestan şi cel de la Assisi).
Contribuţia ştiinţifică a arhitectului Dinu Theodorescu poate fi descrisă numai în cuvinte elogioase. Contribuţia sa umană însă este mai greu de pus în cuvinte. Oamenii care au avut onoarea şi bucuria de a-l cunoaşte - de la paznicii muzeului din Paestum şi până la marii profesori de la Collège de France - nu-i vor uita niciodată inteligenţa, umorul fin (uneori de o aciditate specifică şarmului său) şi generozitatea ieşită din comun, de care dădea dovadă continuu. În ceea ce mă priveşte, nu pot spune decât că discuţiile cu Dinu Theodorescu, fără excepţie, au reprezentat tot atâtea porţii consistente de hrană spirituală, ce m-au lăsat cu un adânc regret al scurtimii timpului în care l-am cunoscut şi pentru care îi mulţumesc.
Dumnezeu să-l odihnească!
Valentin Botez
Lista de lucrări
Monografii-sinteze1. Arhitectura arhaică la Histria şi legăturile ei cu bazinul egeean (lucrare de licenţă). Bucureşti 1968, 1-266, şi 64 planşe.
2. Architectura în România: perioada anilor 1944-1969 (în colaborare cu G. Ionescu). Bucureşti: Ed. Academiei R.P.R., 1969.
3. Le Chapiteau ionique grec: essai monographique (teză de doctorat condusă de Roland Martin, 1973). Publicată în 1980 la Genève: Ed. Droz şi la Paris: Diff. Champion şi Diff. Minard.
4. Chapiteaux ioniques de la Sicile méridionale. Napoli : Centre Jean Bérard, 1974.
5. Poseidonia - Paestum I. La «Curia» (în colaborare cu E. Greco). Coll. De l'École française de Rome nr. 42, Roma, 1980.
6. Poseidonia - Paestum II. L'agora (în colaborare cu E. Greco). Coll. De l'École française de Rome nr. 42, Roma, 1983.
7. Storia dell'urbanistica : Il mondo greco (în colaborare cu E. Greco). Roma: Editori Laterza, 1983.
8. Poseidonia - Paestum III. Forum nord (în colaborare cu E. Greco). Coll. De l'École française de Rome nr. 42, Roma, 1987.
9. Recherches préliminaires sur la frons scaenae du théâtre (în colaborare cu Nathalie de Chaisemartin). Ann Arbor: JRA, Aphrodisias papers 2: The theatre, a sculptor's workshop, philosophers, and coin-types, 1991.
10. Guide archeologique et historique des fouilles et du Musée de Poseidonia Paestum (în colaborare cu E. Greco). Taranto: Scorpione Editrice, 1996.
11. Poseidonia - Paestum IV. Forum ouest-sud-est (în colaborare cu E. Greco). Coll. De l'École française de Rome nr. 42, Roma, 1999.
Articole-note
1. Campania de săpături arheologice din 1951. Raport preliminar, SCIV 3, 1952, p. 231-280.
2. L'édifice romano-byzantin de Callatis, Dacia N.S. 7, 1963, p. 257-300.
3. O acroteră arhaică la Histria, SCIV 15, 1964, 3, p. 369-382.
4. Un fragment architectural ceramic, cu ove, la Histria, SCIV 16, 1965, 1, p. 163-168.
5. Date noi în legătură cu pătrunderea stilului doric la Histria, SCIV 16, 1965, 3, p. 481-500.
6. Trois étapes dans l'évolution du chapiteau dorique à Histria, Dacia N.S. 9, 1965, p. 147-162.
7. Remarques sur la composition et la chronologie du kymation ionique suscitées par quelques exemplaires découverts à Histria, Dacia N.S. 11, 1967, p. 95-120.
8. Un chapiteau ionique de l'époque archaïque tardive et quelques problèmes concernant le style à Histria, Dacia N.S. 12, 1968, p. 261-304.
9. Notes histriennes, RA 1970, 1, p. 29-48.
10. Chapiteaux ioniques de la Sicile méridionale, Cahiers du Centre Jean Bérard 1, Naples, 1974, p. 1-52.
11. Remarques préliminaires sur la topographie urbaine de Sélinonte, Kokalos 21, 1975, p. 108-120.
12. Ricerche topografiche nell'area di Selinunte (en collaboration avec Juliette De La Genière et Paola Zancani Montuoro), Atti dell'Accademia nazionale dei Lincei. Rendiconti della classe di scienze morali, storiche e filologiche 34, 1979, p. 385-395.
13. Contributions à l'histoire urbanistique de Sélinonte (en collaboration avec Juliette de la Genière), Kokalos 26-27, 1980, p. 973-996.
14. Nouvelles techniques de relevé, de restitution et d'étude statistique: les sites de Paestum et de Sélinonte; le développement historique des chapiteaux ioniques, Le Courrier du CNRS-Suppl. au no. 51, 1983, p. 30-35.
15. Il Foro di Paestum (en collaboration avec Emanuele Greco), AION 6, 1983.
16. Continuité et discontinuité dans l'utilisation d'un espace public: l'exemple de Poseidonia-Paestum (en collaboration avec Emanuele Greco), dans Architecture et société: de l'archaïsme grec à la fin de la République romaine. Actes du colloque international, Rome, 2-4 décembre 1980, organisé par le Centre national de la recherche scientifique et l'École française de Rome, CNRS-École française de Rome, Paris-Rome, 1983, p. 93-104.
17. La terrasse de Punta Tresino Agropoli: Campagnes de fouille 1978, 1979 et 1980 (en collaboration avec Xavier Lafon, Gilles Sauron et Henri Tréziny), MEFRA 97, 1985, p. 47-134.
18. Le mur nord du Forum d'Assise : ornementation pariétale et spécialisation des espaces (en collaboration avec Pierre Gros), MEFRA 97, 1985, p. 879-898.
19. Le Temple d'Aphrodite, prolégomènes à une étude de restitution, dans Juliette De La Genière et K. Erim. Aphrodisias de Carie. Colloque de l'Université de Lille III, 13 Novembre 1985, Recherche sur les civilisations, Paris, 1987, p. 87-99.
20. Recensione a H. Riemann, Recensioni a Poseidonia-Paestum I, Roma 1980, e a Poseidonia-Paestum II, Roma 1983 (en collaboration avec Emanuele Greco), AION 9, 1987, p. 217-220.
21. L'Autel du Forum d'Assise (en collaboration avec Pierre Gros), MEFRA 99, 1987, p. 693-710.
22. Poseidonia-Paestum : un exemple d'intégration urbaine à l'époque medio-républicaine (en collaboration avec Emanuele Greco), dans Akten des 13. Internationalen Kongresses für klassische Archäologie, Berlin, 1988, Ph. von Zabern, Mainz, 1990.
23. La Restitution de l'Aphrodision: certitudes et perplexités, dans C. Roueché et K. T. Erim, Aphrodisias Papers: Recent Work on Architecture and Sculpture, JRA Suppl. Series 1, Ann Arbor, 1990, p. 9-65.
24. Recherches préliminaires sur la frons scaenae du théâtre (en coolaboration avec Nathalie De Chaisemartin), JRA Suppl. Series, 1991.
25. La frons scaenae du théâtre d'Aphrodisias: aperçu sur les recherches en cours (en collaboration avec Nathalie de Chaisemartin), RA 1992, 1, p. 181-187.
26. De Ionica Symmetria à Aphrodisias de Carie, quelques réflexions, dans Le Projet de Vitruve. Objet, destinataires et réception du De architectura, Collection de l'École Française de Rome, Rome, 1994, p. 105-122.
27. La Città e il territorio nel IV sec. a. C. (en collaboration avec Emanuele Greco), dans Marina Cipriani et F. Longo, I greci in Occidente: Poseidonia e i Lucani (Catalogo della mostra tenuta a Paestum nel 1996), Electa, Naples, 1996, p. 184-200.
28. Topografia e urbanistica dalla fondazione alla conquista lucana (en collaboration avec Emanuele Greco), dans Marina Cipriani et F. Longo, I greci in Occidente: Poseidonia e i Lucani (Catalogo della mostra tenuta a Paestum nel 1996), Electa, Naples, 1996, p. 21-36.
29. La frons scaenae du théâtre : innovations et particularités à l'époque de Zoïlos, dans C. Roueché and R. Smith, Aphrodisias Papers 3, JRA Suppl. Series 20, Ann Arbor, 1996, p. 127-148.
30. Chronique. Activités de l'Ecole française de Rome. Section Antiquité. Les activités archéologiques en 1998. Paestum : campagne de fouilles 1998 (en collaboration avec Emanuele Greco et Agnès Rouveret), MEFRA 111, 1999.
31. Chronique. Activités de l'Ecole française de Rome. Section Antiquité. Les activités archéologiques en 1998. Paestum : campagne de fouilles 1998. Secteur de la Porta Marina (en collaboration avec Agnès Rouveret), MEFRA 111, 1999, p. 493-503.
32. L'agorà: premessa (en collaboration avec E. Greco), dans E. Greco et F. Longo, Paestum: scavi, studi, ricerche - bilancio di un decennio (1988-1998), Pandemos, Paestum, 2000, p. 85-90.
33. Roland Martin, mon maître, dans E. Greco (a cura di), Architettura, urbanistica, società nel mondo antico. Giornata di studi in ricordo di Roland Martin, Paestum, 21 febbraio 1998, Pandemos, Paestum, 2001.
34. À la recherche du « temple des métopes archaïques » du Sele (en collaboration avec Juliette De La Genière), dans O. de Cazanove et J. Scheid, Sanctuaires et sources de l'Antiquité : les sources documentaires et leurs limites dans la description des lieux de culte. Actes de la table ronde organisée par le Collège de France, l'UMR 8585 Centre Gustave Glotz, l'Ecole française de Rome et le Centre Jean Bérard, 30 novembre 2001, Centre Jean Bérard, Naples, 2003, p. 97-102.
35. Le bâtiment de scène du théâtre d'Aphrodisias: restitution et étude fonctionnelle de la structure scénique (en collaboration avec Nathalie de Chaisemartin), Pallas. Revue d'études antiques (Toulouse) 71, 2006, p. 57-70.
36. Le Chapiteau ionique archaïque de Marseille (en collaboration avec H. Tréziny), dans A. Hermary et H. Tréziny, Les Cultes des cités phocéennes. Actes du colloque international, Aix-en-Provence/Marseille, 4-5 juin 1999, Etudes massaliètes 6, Marseille, 2008, p. 135-146.
