Casa Spiru Haret
Un moment trist pentru cultura română: distrugerea casei lui Spiru Haret
Consecventă orientărilor sale fundamentale, ca parte componentă a societăţii civile, Asociaţia Generală a Inginerilor din România (AGIR) promovează, cu toate mijloacele de care dispune, marile valori ale ştiinţei, tehnicii şi culturii româneşti, iniţiind şi organizând numeroase acţiuni de evocare a personalităţilor care au influenţat puternic destinele naţiunii noastre.
În acest cadru, la sfârşitul anului 2012, AGIR a marcat şi împlinirea a 100 de ani de la trecerea în eternitate a marelui savant român Spiru Haret, primul român doctor în matematică la Sorbona (1877), membru al Academiei Române şi ilustru reformator al învăţământului românesc. Contribuţia lui la progresul culturii şi societăţii româneşti este mult mai mare decât pare la prima vedere: măsurile luate de el ca ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice, în perioada 1897 - 1910, au avut ca efect reducerea analfabetismului cu 27% în doar 13 ani, lucru care a permis locuitorilor din mediul rural accesul la noi profesii, ceea ce a favorizat în primul rând dezvoltarea industriei, ca şi extinderea dreptului de vot. Manifestările organizate cu acest prilej (simpozionul „Spiru Haret", depunerea unei coroane de flori la statuia savantului, ambele în ziua comemorării morţii sale - 17 decembrie 2012) au fost reflectate şi în articolele dedicate lui Spiru Haret în ziarul Asociaţiei, „Univers ingineresc". Printre acestea se numără şi Apelul adresat de AGIR Guvernului României şi Primăriei Municipiului Bucureşti pentru salvarea casei lui Spiru Haret, apărut în nr. 4 (530)/ 2013 al ziarului, din care cităm:
„Odată cu exprimarea regretului că nu s-a marcat, la scară naţională, Centenarul Spiru Haret - cu participarea oficialităţilor centrale şi locale - considerăm că avem obligaţia de a semnala - în regim de urgenţă - Guvernului României şi Primăriei Municipiului Bucureşti o situaţie pe care o apreciem drept intolerabilă. Avem în vedere starea avansată de degradare în care se găseşte casa în care a locuit şi creat Spiru Haret, imobil situat în strada General Gheorghe Manu nr. 7. Această clădire, ea însăşi de mare valoare arhitecturală şi istorică, a fost amenajată cândva ca muzeu în semn de îndreptăţită preţuire a unei personalităţi de excepţie a ştiinţei şi culturii româneşti.
Situaţia pe care o aducem la cunoştinţă poate fi lesne remediată cu cheltuieli minime, în aşa fel încât - în timpul cel mai scurt - casa lui Spiru Haret să fie salvată şi să-şi recapete locul ei firesc în reţeaua muzeală a Capitalei. (...)
Ne exprimăm convingerea că acest mesaj va avea ecoul necesar. Avem în vedere ca, începând cu restaurarea şi reînscrierea în circuitul muzeal a casei lui Spiru Haret, să se transmită un semnal pe care toţi românii îl aşteaptă de la factorii decidenţi din ţara noastră: să se declanşeze la nivel naţional o acţiune care să dea expresie voinţei generaţiilor actuale de a cultiva cele mai valoroase tradiţii ale trecutului, ca avere inestimabilă a tuturor celor care simt, gândesc şi acţionează întru slujirea interesului public."
Acest apel nu era singular. Şi Ordinul Arhitecţilor din România încercase salvarea imobilului, inclusiv prin cumpărarea lui, dar se lovise, incredibil, de obstacolul de netrecut al imposibilităţii identificării proprietarului clădirii!
Din păcate, apelul AGIR a fost ignorat de factorii cu putere de decizie, iar ceea ce nu a reuşit Ordinul Arhitecţilor a izbutit o firmă privată, S.C. INVEST LUX CONSTRUCT S.R.L., care judecând după situaţia actuală, nu numai că a contactat proprietarul clădirii, dar a şi început să ridice un imobil etajat la adresa unde se afla aceasta! În ziua de 21 ianuarie 2014, din casa construită de Spiru Haret în anul 1885 mai rămăseseră, după cum se poate vedea în fotografiile anexate, doi pereţi (şi aceştia „anvelopaţi" în beton) şi o parte din peronul de la intrare! Ne întrebăm cum a fost posibil acest lucru, având în vedere că imobilul este (era?) monument istoric, înscris în inventarul Comisiei de specialitate a Ministerului Culturii cu nr. B-II-m-B-19130? Din informaţiile furnizate de placa având inscripţia „Şantier în lucru" rezultă că obiectivul lucrărilor este „consolidare, extindere, supraetajare, modificări interioare şi exterioare locuinţă existentă", lucru care contravine legii, având în vedere că este o clădire de patrimoniu.
Dar surprizele nu se opresc aici. Din aceeaşi placă, aflăm că autorizaţia de construcţie a fost emisă de Primăria Municipiului Bucureşti la data de 24.12.2010, deci cu mai bine de doi ani înainte de apelul AGIR! Şi cu toate acestea, oficialii Primăriei nu au catadicsit să dea vreun răspuns solicitării Asociaţiei!
Potrivit autorizaţiei sus-menţionate, lucrările trebuiau să înceapă în data de 22.12.2012, dar, după cum se poate vedea din pozele făcute de AGIR, la 18 februarie 2013 clădirea era încă întreagă, într-un stadiu care ar fi permis restaurarea sa.
Din cele spuse mai sus rezultă că (şi) acest monument a fost distrus cu bună ştiinţă şi în deplin secret, opinia publică aflând despre soarta lui când era prea târziu.
Folosim acest prilej pentru a reaminti că există şi alte exemple, inclusiv în domeniul ştiinţelor tehnice, al creaţiei inginereşti, care atestă dezinteresul public faţă de mari valori. Ne referim la clădiri care evocă viaţa şi personalitatea unor iluştri înaintaşi, precum şi la multe altele cum sunt Moara lui Asan, Centrala Electrică şi Gara Filaret, spaţii industriale, infrastructura de transport feroviar, rutier şi din alte domenii. Toate acestea se află într-o stare deplorabilă, ceea ce reprezintă un act de iresponsabilitate civică. În ceea ce priveşte AGIR, ne declarăm, în continuare, întreaga disponibilitate de a acorda asistenţa de specialitate pentru elaborarea şi punerea în practică a unui program naţional de păstrare şi valorificare a mărturiilor despre trecutul ştiinţei şi culturii româneşti, mărturii care nu trebuie să dispară în neant.
(Fotografii: Ion Marin - AGIR)
