Aşa cum în antichitate veneau să lucreze aici, în galeriile minelor romane, lucrători din diferite provincii ale imperiului - din zona panonică sau cea dalmatină - în epoca modernă s-au adunat aici mineri din provinciile imperiului habsburgic. O adevărată istorie a mentalităţilor poate fi descifrată în structura şi aparenţa estetică a faţadelor caselor din centrul istoric sau în articulaţiile arhitectural stilistice ale celor şapte biserici, lăcaşuri ridicate prin străduinţa diverselor comunităţi. Urcând până în zilele noastre din secolul al XVIII-lea sau edificate mai târziu, în arhitectura faţadelor se întrevăd reflexe surprinzătoare ale arhitecturii istorice, fie barocă, fie clasicizantă, fie tradiţional românească.
Acest preţios patrimoniu cultural construit a constituit subiectul ediţiei a treia a şcolii de vară ARA, desfăşurată între 17 şi 23 august 2009, urmând celor două ediţii ale şcolilor de vară, taberele de arhitectură-arheologie experimentală din situl dacic de la Cetatea Zânelor (Covasna).
La Roşia Montană, 20 de participanţi, studenţi ai Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu" din Bucureşti (Facultatea de Arhitectură), au urmărit documentarea, prin relevee de arhitectură, fişe de observaţii şi fotografii, a patrimoniului religios, administrativ-public şi industrial. Au fost documentate bisericile unitariană şi ortodoxă din Roşia Montană şi cea greco-catolică din Corna, toate trei exemplare reprezentative ale arhitecturii de cult a zonei Apusenilor, datând din secolul al XVIII-lea. Prestanţa arhitecturii civile a fost documentată prin palatul administrativ (ridicat în 1897), şcoala veche (sfârşitul secolului al XIX-lea) construită, conform tradiţiei, de meşteri italieni, precum şi fosta casă de naşteri, ridicată în 1879 (?) ca locuinţă a unei familii de mineri înstăriţi. Din sistemul de amenajări hidrotehnice ale mineritului tradiţional - lacurile de acumulare (tăuri), realizate începând de la jumătatea secolului al XVIII-lea pe versantele care înconjoară Roşia Montană - au fost documentate Tăul Mare, Tăul Corna şi Tăul Ţarina: barajele şi sistemele de control şi evacuare a apei reprezintă opere remarcabile ale arhitecturii tehnice istorice.
Organizarea şcolii de vară ARA din anul 2009 a avut ca precedent campania de relevee de arhitectură desfăşurată de asociaţia ARA în vara anului 2007. Cu acea ocazie un grup de studenţi de la facultăţile de arhitectură din Bucureşti şi Cluj-Napoca, îndrumaţi de membri ai asociaţiei, specialişti în studierea şi protejarea patrimoniului cultural, au realizat relevee ale unor construcţii istorice valoroase - case tradiţionale rurale, case cu prăvălie situate în piaţa centrală a aşezării precum şi case parohiale, dar şi una dintre cele cinci biserici din Roşia Montană, biserica reformată (calvină).
Programul şcolii de vară ARA a avut ca obiectiv relevarea tuturor edificiilor istorice de cult încă nedocumentate corespunzător şi neînscrise în Lista Monumentelor Istorice. Este cu atât mai regretabil că în biserica ortodoxă din Corna - cel mai vechi edificiu de cult din zonă, datând din 1719 - accesul participanţilor a fost refuzat, realizarea releveelor devenind imposibilă.
Rezultatul celor două campanii de documentare este prezentat publicului în această primă mapă de relevee, un pas către cunoaşterea arhitecturii de la Roşia Montană, atât în vederea unei evaluări corecte şi profunde a valorilor excepţionale ale patrimoniului cultural al acestui sit ameninţat, cât şi pentru a stimula şi a favoriza protejarea reală şi eficientă a monumentelor sale remarcabile.
Programul de documentare a valorilor patrimoniului cultural de la Roşia Montană iniţiat de Asociaţia ARA va continua în vara anului 2010.
56 pagini, format 24 x 34 cm; text 10 pagini; 46 planşe
alb-negru, mapă
limba română
ISBN 978-973-88465-3-1
Vol. I ISBN 978-973-88465-4-8
Prezentare completă Cuprins Preview Cum puteţi comanda studiul (tiraj epuizat)