ROȘIA MONTANĂ: Lobby or public consultation?

Joint letter signed by ICOMOS Romania, ICOMOS Romania, Order of Architects of Romania, the Union of Architects of Romania, the Association ARA and ProPatrimonio Foundation regarding the public consultation issued by the Ministry of Environment and Climate Change on the Rosia Montana Gold Corporation mining project

Dear Prime Minister Victor Ponta,
Dear Minister of Environment and Climate Change Rovana Plumb,
Dear Minister of Culture Daniel Barbu,

In the context of launching a pubic consultation procedure "in order to maximize the environmental benefits brought by the Rosia Montana project" and following the recent statements made at government level on the imminent environmental permiting for the Rosia Montana Gold Corporation mining project,

The signatories of this statement, ICOMOS Romania, Order of Architects of Romania, the Union of Architects of Romania, the Association Architecture. Restoration. Archaeology and ProPatrimonio Foundation, express their opposition to the environmental permitting for the Rosia Montana Gold Corporation mining project, drowing the attention of the national authorities on the devastating and irreversible effects of this permit on the community, environment and national heritage.
The announced purpose of this consultation launched by the MMSC indicates an already taken decision that would lead to abuse on property rights, the restriction of the possibility of harmonious and sustainable development of the community, the destruction of the natural environment and cultural heritage. The manipulative nature of the document proposed for consultation by MMSC transpires in the title: "Note for public consultation in order to maximize the environmental benefits brought by the Rosia Montana project" which asserts the existence of positive aspects but ignores the disastrous ant irreversible consequences of the project on natural and cultural level. The contents of the document does not present solutions to the problems raised by the project but faithfully transcribes the pseudo-measures proposed by the mine operator itself, included as such in the mining operator documentation submitted for analysis and undertaken indiscriminately by the environmental authority.
Therefor, MMSC initiative proves to be only apparently beneficial. In fact, is an attempt to disguise the intentions of the state to remain silent on the major destructive effects of the mining project and to administer this proposal, despite the law.

In closing,
Due to the serious situation in which the natural and cultural heritage of national and universal value of Rosia Montana is in, threatened by total destruction,
and
Given the legal responsability to protect the environment, the cultural heritage, and given the government policy duties in accordance with European values, on behalf of the organizations they represent
We demand:
1. Protection of the site in accordance with national specific legislation. The law is not applied for the Rosia Montana Project. If the laws were applied, open pit mining had been long abandoned, and Rosia Montana would have benefited from a corresponding enhancement, due to its qualities.
2. Roșia Montană promoted on the World Heritage List. For this purpose it is necessary to file an urgent statement to the UNESCO World Heritage Centre, listing Rosia Montana in Romania's Tentative List for World Heritage.
3. Triggering a program to rescue and enhance the heritage of Rosia Montana. The more the implementing of such a program is delayed, the more this heritage - a non-renewable resource - will be damaged. The top priority in this direction is working together with Europa Nostra, which recently nominated The Rosia Montana Historic Site among the most endangered sites in Europe and enrolled it in the "7 Most Endangered" rescue program, developed in conjunction with the European Investment Bank and Council of Europe Development Bank.
4. Redefining local and regional policies - now diverted only in the interest of the mining operator - and redirect them according to the principles of sustainable development, based on a vision that includes the exceptional natural and cultural resources of the site.

We present (annex - in Romanian only) a selection of only a few of the reasons for rejecting the envirnonmental permit for the Rosia Montana Gold Corporation mining project. All these reasons have been submited repeatedly to the state authorities, to no avail.

Sergiu Nistor,
ICOMOS România, President

Şerban Ţigănaş,
Order of Architects of Romania, President

Viorica Curea,
The Union of Architects of Romania, President

Monica Mărgineanu Cârstoiu,
Association Architecture. Restoration. Archaeology, President

Şerban Cantacuzino,
ProPatrimonio Foundation, President

ANEXĂ

Expunere succintă de motive structurată pe următoarele paliere:

- Aplicarea proiectului va genera consecinţe grave asupra patrimoniului cultural
- Cadrul legal naţional susţine păstrarea valorilor culturale ale Roşiei Montane
- Proiectul RMGC contravine legislației româneşti şi europene
- Patrimoniul cultural trebuie înţeles ca resursă pentru dezvoltare
- Aplicarea proiectului va genera grave consecinţe asupra patrimoniului natural
- Aplicarea proiectului va genera grave consecinţe la nivel socio-economic

Aplicarea proiectului va genera consecinţe grave asupra patrimoniului cultural
La Roşia Montană se află unul dintre cele mai importante locuri istorice ale României, care păstrează vestigii excepţionale, urme concret atestate ştiinţific ale trecerii prin istorie din Antichitate şi până în zilele noastre ale înaintaşilor noştri. Punerea în aplicare, la Roşia Montană, a proiectului minier sus-amintit implică distrugerea ireversibilă a acestor vestigii excepţionale, şi prin urmare distrugerea ireversibilă a patrimoniului cultural - arhitectural şi arheologic - din această zonă, fără a mai vorbi de mutilarea definitivă a patrimoniului natural.
Patrimoniul cultural de la Roşia Montană este alcătuit din vestigiile celui mai complex şi extins sistem de exploatare minieră auriferă antică cunoscut până la ora actuală pe întinsul întregului Imperiu Roman; peisajul minier unic moştenit din epocile romană, medievală, modernă şi contemporană (până la jumătatea sec. XX); târgul minier, reflex al epocii preindustriale. Nu în ultimul rând, patrimoniul cultural al Roșiei Montane poartă o semnificaţie deosebită dobândită în cultura universală, graţie vestitelor tăbliţe cerate romane descoperite aici.
Implementarea proiectului înseamnă pierderea unui sit cu potenţial de a fi înscris în Lista Patrimoniului Mondial. ICOMOS, reafirmându-și disponibilitatea de asistență de specialitate la întâlnirea de la Paris din 2011, şi-a reiterat aprecierea la adresa sitului, îngrijorarea privind operaţiunea minieră proiectată, care îl ameninţă cu distrugerea, şi a cerut intervenţia urgentă a autorităţilor naţionale pentru a-i asigura protecţia. În anul 2011, Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a propus includerea sitului Roşia Montană între propunerile României pentru Lista UNESCO.
În condițiile procesului de candidatură la Comitetul Patrimoniului Mondial (noiembrie 2013), o abordare atât de îndepărtată de valorile Convenției de la Paris din 16 Noiembrie 1972 - cum este abandonarea patrimoniului cultural al Roșiei Montane - poate anula eforturile diplomatice și de angajament politic în favoarea prezenței Romaniei în cel mai înalt for patrimonial, deopotrivă cultural și natural al umanității.

Cadrul legal naţional susţine păstrarea valorilor culturale ale Roşiei Montane
Valoarea patrimoniului de la Roşia Montană este consfinţită şi instituită juridic, în baza Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, prin clasarea componentei arheologice ca monument istoric, categoria „sit", grupa valorică A - „de valoare naţională şi universală". Acestui monument de tip teritorial i se adaugă monumente istorice arheologice şi arhitecturale, clasate individual (o zonă arheologică, şi 42 de case şi biserici) sau în ansamblu (centrul istoric).
Din statutul de monument istoric decurge interdicţia distrugerii componentelor respective (Legea 422/2001, art. 10, alin. 4, art. 11, alin. 2) şi obligaţia protejării lor. Statul garantează şi asigură protejarea monumentelor istorice (art. 7, alin.1).
În baza Legii nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea a III-a - Zone protejate, patrimoniul cultural de la Roşia Montană este declarat de interes naţional şi de valoare naţională excepţională (art. 5, alin. 1 şi Anexa III), fiind încadrat în categoriile „ansambluri urbane" (centrul istoric), „arhitectură industrială" (galeriile romane ale exploatărilor miniere aurifere) şi „monumente de arhitectură populară" (case, secolele al XVIII-lea, al XIX-lea). Întreaga comună Roşia Montană este declarată „unitate administrativ-teritorială cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional". Elementelor de patrimoniu construit li se adaugă cele două formaţiuni geologice rare, ce fac parte din categoria „rezervaţii şi monumente ale naturii": Piatra Despicată şi Piatra Corbului.
Legea stabileşte în cazul acestor valori utilitatea publică şi interesul naţional al lucrărilor de salvare, de protejare şi de punere în valoare (art. 3). De asemenea, stabileşte scopul instituirii zonelor protejate implicate de existenţa valorilor menţionate, şi anume atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu (art. 12). Se stabileşte şi obligativitatea prevederilor de protejare pentru autorităţile administraţiei publice, care trebuie să le integreze în documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului (art. 7).

Proiectul RMGC contravine legislatiei româneşti şi europene
Menţinerea pe agenda de lucru şi susţinerea proiectului RMGC de către administraţia centrală contravine prevederilor legislaţiei interne şi principiilor incluse în documente internaționale şi continentale la care România a aderat, principiilor dezvoltării durabile, are efecte negative semnificative asupra comunităţii locale şi a patrimoniului natural şi cultural.
Proiectul de exploatare prevede amplasarea de cariere şi alte obiective industriale peste monumente istorice clasate şi peste zonele lor de protecţie. Aceasta echivalează cu distrugerea, parţială sau totală, a moştenirii culturale, acţiune interzisă prin Legea nr. 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, art. 10, alin. 4: "Aplicarea de servituţi care au drept consecinţă desfiinţarea, distrugerea parţială sau degradarea monumentelor istorice şi a zonelor lor de protecţie este interzisă."
Nu sunt respectate prevederile OUG 195 / 2005, actualizată, privind protecţia mediului care prevede (art. 70): „Pentru asigurarea unui mediu de viaţă sănătos, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi, după caz, persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii: [...] e) să respecte regimul de protecţie specială [...] a monumentelor istorice, a ariilor protejate şi a monumentelor naturii. Sunt interzise amplasarea de obiective şi desfăşurarea unor activităţi cu efecte dăunătoare în perimetrul şi în zonele de protecţie a acestora."
De asemenea este încălcată şi Legea Minelor, nr. 85/2003, care prevede la art. 11, alin.1: „Efectuarea de activităţi miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervaţii naturale [...], precum şi instituirea dreptului de servitute pentru activităţi miniere pe astfel de terenuri sunt strict interzise."
Convenţiile internaţionale privitoare la patrimoniul cultural şi natural - Convenţia privind protejarea patrimoniului arhitectural al Europei (Consiliul Europei, Granada, 1985, ratificată prin L. nr. 157/1997), Convenţia europeană pentru protejarea patrimoniului arheologic (Consiliul Europei, La Valetta, 1992, ratificată prin L. nr. 150/1997), Convenţia europeană a peisajului (Consiliul Europei, Florenţa, 2000, ratificată prin L. nr. 451/2002), Convenţia patrimoniului mondial (UNESCO, Paris, 1972, adoptată de România prin Decretul nr. 187/1990) - stabilesc responsabilitatea Statului în faţa comunităţii internaţionale pentru protejare patrimoniului cultural.

Patrimoniul cultural trebuie înţeles ca resursă pentru dezvoltare
După Adunarea ONU de la Johannesburg privind dezvoltarea sustenabilă (2002) din ce în ce mai multe documente internaţionale privesc cultura ca al patrulea pilon al dezvoltării sustenabile, alături de economie, societate şi mediu.
Declaraţia de la Paris referitoare la patrimoniu ca motor pentru dezvoltare (Paris Declaration on Heritage as a Driver of Development, ICOMOS, 2011) reafirmă, în consecinţa numeroaselor manifestări şi luări de poziţie anterioare ale diverselor organizaţii internaţionale din domeniu, rolul patrimoniului cultural ca resursă şi stimul pentru dezvoltarea durabilă.
Documentele internaţionale mai arată că orice atingere ireversibilă adusă patrimoniului cultural este incompatibilă cu ideea unei dezvoltări durabile.
Nu trebuie uitat și faptul că lansarea proiectului minier încalcă prevederile Art. 2 lit b a HG. Nr. 90-2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii, cu modificarile și completările ulterioare, care prevede ca misiune a Ministerului Culturii „respectarea și promovarea libertăților și drepturilor fundamentale, consacarate de Constituția României, (...) în ce privește:
(...) b) accesul liber, neîngrădit și egal la cultură, inclusiv la patrimoniul cultural pentru generația prezentă, protejarea și conservarea valorilor culturale ale națiunii pentru uzul generațiilor viitoare."

Aplicarea proiectului va genera grave consecinţe asupra patrimoniului natural
Exploatarea la suprafaţă, în patru cariere deschise şi crearea unui bazin de acumulare a reziduurilor în spatele unui baraj de 180 metri înălţime, închizând valea Cornei, ar produce o mutilare gravă a peisajului. Contextul monumentelor naturale Piatra Corbului şi Piatra Despicată va fi iremediabil alterat.
Analiza biodiversităţii şi a habitatelor naturale prezentată de biologii John Akeroyd şi Andrew Jones (Rosia Montana: a case for protection rather than destruction, 2006) a ilustrat specii endemice în raport cu caracteristicile deosebite ale solului de la Roşia Montană, numeroase specii de plante rare, puse sub cele mai înalte forme de protecţie prin mecanismele naţionale şi europene, precum şi biodiversitatea excepţională a zonei, cu habitate constituite în perioada daco-romană şi menţinute doar datorită practicilor agriculturii tradiţionale. În acelaşi timp, autorii au atras atenţia asupra ireversibilităţii oricărei acţiuni distructive.

Aplicarea proiectului va genera grave consecinţe la nivel socio-economic
Proiectul minier promite locuri de muncă pe termen scurt. Roşia Montană are nevoie de soluţii economice pe termen lung, bazate pe resurse regenerabile. Distrugerea comunităţii Roşia Montană - veche de peste 2000 ani - prin strămutarea populaţiei, demolarea unor clădiri civile (inclusiv monumente istorice) și biserici, mutarea unor cimitire sunt acțiuni inacceptabile.
Proiectul presupune reamplasarea populaţiei din zona propusă pentru exploatare, în condițiile în care o parte a familiilor vizate refuză să-şi vândă proprietăţile. Aplicarea acestui proiect riscă să antreneze Statul Român în situaţii juridice dificile în faţa organismelor internaţionale (CEDO) cu consecinţe greu de evaluat în prezent.