Casa Empel / Hempel a fost reperată de pe troleibuzul de pe strada Vasile Pârvan nr. 10, înălțimea vehiculului permițând vizibilitate peste gardul opac: autorul a remarcat foișorul cu cinci laturi pe latura nordică și ceea ce aparent e un demisol, dar poate fi un parter îngropat. Clădirea apare pe ridicarea topografică a maiorului Borroczyn. Comunicarea urmărește istoria proprietății, vecinătățile sale și evoluția arhitecturală a casei pe baza planurilor vechi din arhivele bucureștene.

Biserica Sfinților Voievozi a Mănăstirii Baia de Aramă, ridicată între 1699–1703, ctitorită de marele ban Cornea Brăiloiu și Milco Băiașul, este un monument din epoca brâncovenească. S-a creat legenda că sub ea ar fi ascunsă tezaurul lui Constantin Brâncoveanu — imposibil, întrucât la 3,5 metri sub podea începe stânca de granit. Săpăturile întreprinse pe baza acestei legende, cu acordul Ministerului Culturii, au ajuns la o distrugere parțială a monumentului, comunicarea documentând prejudiciile aduse.

Comunicarea abordează atât detalii mici ale unor șantiere mari, cât și detalii mari ale unor șantiere mici, cu scopul de a prezenta și discuta diverse situații și descoperiri din Țara Românească. Siturile sunt din județele Teleorman și Prahova, dar și din București.

Comunicare fără rezumat disponibil.

Comunicare fără rezumat disponibil.

Parcurile și grădinile istorice sunt ansambluri formate din elemente minerale și dintr-o gamă variată de elemente vegetale — peluzele, exemplarele solitare, grupurile, masivele, aliniamentele. Fiecare componentă vegetală are rolul său bine stabilit și, asemenea elementelor construite, reprezintă obiecte de valoare ale ansamblului. Comunicarea abordează întrebările: care este valoarea unui arbore sau a unui aliniament? Cum poate fi estimată și care ar fi scopul unui astfel de demers? Răspunsurile sunt argumentate prin bibliografie de specialitate și exemple de bune practici din străinătate.

Dintr-o multitudine de motive — fenomenul de imigrare, Brexit, clivajul dintre sfera politică și realitate — „bătrânul continent” are nevoie de (re)confirmarea statutului său de spațiu cultural variat și, totuși, unic. Comunicarea propune un studiu de caz care ilustrează că Europa nu este uniformă: biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Brașov, monument construit la confluența tradițiilor ortodoxe și central-europene, devine o mărturie a faptului că spațiul european comun exista cu mult înaintea construcției instituționale europene.

Comunicare fără rezumat disponibil.

Studiile de arhivă scot la iveală documente care completează istoria casei, oferind informații despre evoluția imobilului și momentul obținerii autorizației de construire. Planșele predate serviciului tehnic al primăriei prezintă casa într-o formă apropiată de cea actuală, fără a confirma autorul proiectului. Naționalizarea și achiziționarea proprietății după 1990 cu scopul valorificării terenului sunt momentele cheie care au dus la alterarea gravă a clădirii. Înscrierea în Lista Monumentelor Istorice și încercările autorităților de a o salva nu au avut niciun rezultat, clădirea de pe Șoseaua Kiseleff riscând să dispară.

Comunicarea investighează posibilitatea unei dezvoltări urbane coerente prin păstrarea patrimoniului construit și integrarea lui în strategiile de regenerare urbană, pornind de la analiza situației actuale a celor 98 de zone protejate din București. Intervențiile contemporane par să eludeze reglementările de urbanism și să încalce legislația privind protecția monumentelor istorice. În ultimii douăzeci de ani, Bucureștiul a pierdut un număr semnificativ de clădiri valoroase demolate abuziv sau modificate agresiv, pe locul cărora au apărut construcții noi incompatibile cu contextul.

Programul „Modernismul Socialist” al Asociației B.A.C.U. militează pentru protejarea arhitecturii perioadei 1955–1989 din fostul bloc socialist. Comunicarea prezintă patru studii de caz pentru care s-a inițiat procedura de clasare ca monumente istorice: Palatul Telefoanelor Cluj, Cartierul Gheorgheni Cluj, Cartierul Nord Ploiești și Litoralul Românesc. Deși vechimea nu reprezintă criteriul principal de evaluare a valorii istorice în acest domeniu, construcțiile și ansamblurile din această perioadă constituie mărturii ale unui sistem politic și ale unei epoci cu influențe decisive asupra societății românești contemporane.

Edificiul monument istoric — în prezent Muzeul Theodor Aman — a fost ridicat prin grija artistului și este considerată prima casă-atelier construită din țară. Păstrând în mare măsură valoarea de autenticitate istorică și artistică, imobilul redă atmosfera epocii Belle Époque. Fiecare încăpere a fost decorată în alt stil, cu tehnici diverse: pictură murală, vitralii, decorații pictate, stucatură, lambriuri. Comunicarea prezintă analiza tehnologică și propunerile de conservare-restaurare ale picturilor murale de pe plafonul biroului artistului.

Comunicarea urmărește contribuțiile individuale și colective ale autorului pentru conservarea și punerea în valoare a arhitecturii tradiționale din Mărginimea Sibiului: intervenții de conservare la o locuință în Poplaca, o locuință în Sibiel, o troiță în Săliște și biserica ortodoxă din Vale; educație de specialitate în cadrul UAUIM Sibiu; proiectul „Case uitate din Mărginimea Sibiului II”; consultanță la Turnul Spart din Boița, Biserica din Vale și Casa Episcopilor din Rășinari.

Comunicare fără rezumat disponibil.

Săpătura arheologică este prin definiție o activitate distructivă — informațiile se pot obține o singură dată, iar o săpătură efectuată nu poate fi „resăpată”. Pe măsură ce tehnica evoluează, informațiile obținute sunt mai numeroase decât acum 50 de ani. Comunicarea discută responsabilitatea deschiderii unei săpături în raport cu necesitățile actuale ale societății, luând ca studiu de caz Cetatea Zânelor din Covasna, și abordează soarta monumentelor arheologice după descoperire — conservare, punere în valoare sau degradare.

Comunicare fără rezumat disponibil.

Prezentarea discută apariția și dezvoltarea în Transilvania sec. XVI–XVII a unui element definitoriu pentru arhitectura renascentistă: loggia. Printr-o privire comparativă a șapte studii de caz emblematice — Hunedoara, Făgăraș, Criș, Buia, Sânmiclăuș, Boiu-Țopa și Iernut — se încearcă clarificarea unor aspecte vag cunoscute legate de cronologia apariției acestor spații în cadrul ansamblurilor și înțelegerea mai bună a relațiilor lor funcționale în structura compozițională și de reprezentare a castelelor.

În 2016 au fost inițiate cercetări sistematice la mănăstirea cisterciană de la Igriș (com. Sânpetru Mare, jud. Timiș), fondată în 1179 ca filială a abației de la Pontigny (Franța). În secțiunea D2, sub nivelul de morminte din sec. XIV–XV, au apărut cărămizi dispuse dezordonat, care s-au dovedit stratul superior al unei gropi comune conținând schelete umane întregi și fragmentare, multe arse. Contextul sugerează că groapa datează din timpul invaziei mongole de la 1241, reprezentând o descoperire neobișnuită în peisajul cercetărilor medievale din Banat.

Comunicare fără rezumat disponibil.

Raportate la tradiția artei bizantine din spațiul românesc, bisericile țărănești de lemn din sec. XVIII–XIX par un capitol minor în istoria artei medievale. Totuși, în ultimele decenii asistăm la o reevaluare a acestor biserici în cadrul unor inițiative de salvare. Sub cupola conceptului de monument istoric, ele trebuie privite ca mărturie aparte a identității noastre culturale, reflectând tradiția spirituală și caracterul comunităților care le-au creat. Comunicarea prezintă cazul Budurăști — o biserică de lemn abandonată, condamnată să dispară fără intervenții ferme.

Comunicare fără rezumat disponibil.

The seismic event of 2016 was an exceptional occurrence in terms of the scope of the territory affected, the distinctive characteristics of the historic population centres involved and the unique ties between the architecture and its surrounding context. The heritage of historic structures suffers from an inherent fragility attributable to a reluctance to recognise its „monumental” nature. Today the unavoidable question of reconstruction methods arises: rapid repair of structural damage, while also rebuilding stratified historic frameworks built up over the centuries. Should everything be reconstructed as it was and where it was? The paper discusses the spectrum of approaches, from philological restoration to mere outward symbolism, and argues for methods that maintain as much as possible of the original substance.

Au trecut peste 50 de ani de la adoptarea Convenției privind protecția patrimoniului mondial cultural și natural. Lista cuprinde astăzi 1073 de situri din 167 state, România numărând opt proprietăți înscrise din 1993 până în 2017. Comunicarea analizează decalajul dintre recomandările UNESCO și realitățile din România privind criteriile de înregistrare, monitorizare, evaluare și raportare, cât și implementarea unui management eficient și durabil al siturilor cu valoare universală excepțională.

Comunicare fără rezumat disponibil.

Comunicare fără rezumat disponibil.

La un secol de la Marea Unire, peste jumătate din români trăiesc în orașe, generații urbanizate forțat și incomplet, cu o percepție vagă a istoriei și propriei identități culturale, în care patrimoniul construit este mai adesea identificat cu o piedică în calea dezvoltării decât cu o formă de memorie. Comunicarea propune o radiografie a relației românilor cu patrimoniul Primului Război Mondial și al Marii Uniri, analizând transformările de percepție și atitudine față de această categorie de patrimoniu în cei 100 de ani scurși de la evenimentele fondatoare.

Primul centenar al cercetărilor arheologice din România a suscitat numeroase studii și abordări asupra legislației referitoare la cercetarea și protejarea siturilor arheologice. Comunicarea ridică întrebarea dacă cunoașterea acumulată în urma acestei experiențe centenare a dus la o aplicare practică și realistă în cunoașterea și protejarea siturilor arheologice, iar dacă nu, care ar putea fi pașii spre o eficientizare a acestui deziderat.

Comunicare fără rezumat disponibil.

Comunicare fără rezumat disponibil.